Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Teme dezbătute la Universitatea de Vară a Românilor de Pretutindeni de la Izvoru Mureşului, ediţia a XIV-a
Autorităţile locale continuă să preia iniţiative ce parvin de la entităţi nerecunoscute legal
Tema principală de joi a Universităţii de Vară Izvoru Mureşului, Priorităţi privind păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna şi Harghita şi parţial Mureş; Acţiunea „Români pentru români” a fost deschisă de intervenţia PS Andrei Moldovan, episcopul Covasnei şi Harghitei, care i-a îndemnat pe conaţionalii din zonă să promoveze şi să iubească simbolurile naţionale.
„Pentru a lega o naţiune este nevoie de simboluri pe care să le purtăm în inimă şi în suflet, simbolurile sunt firul din care suntem ţesuţi ca neam şi ţară, simbolul naţional este cheagul care ne leagă pe toţi cei prezenţi de cei trecuţi la cele veşnice, oameni care au fost făuritori de istorie. Pentru toţi românii, limba, credinţa, cultura, drapelul tricolor, imnul sunt sfinte, de aceea vă îndemn să le respectaţi şi să le promovăm, să promovăm simbolurile unităţii şi identităţii noastre naţionale, care sunt rezultatul eforturilor şi jertfe ale înaintaşilor noştri, ale moşilor şi strămoşilor. Vă îndemn pe toţi cei prezenţi să fiţi puternici, să iubiţi simbolurile naţionale, istoria care stă în spatele fiecăruia, iar la împlinirea unui secol de când suntem o naţiune, să fim împreună, cum am fost”, a întărit ierarhul ortodox al Covasnei şi Harghitei.
Şi fostul ministru al Apărării, deputatul Mircea Duşa, a reiterat ideea importanţei respectării valorilor identitare şi simbolurilor româneşti în cele trei judeţe.
„Valorile, simbolurile româneşti de pe aceste meleaguri trebuie respectate, pentru că cele trei judeţe fac parte din România şi Constituţia este una şi pentru judeţele Harghita, Covasna şi Mureş şi aceeaşi Constituţie este şi pentru celelalte judeţe ale ţării. (…) Fie că este vorba de simboluri locale, fie că este vorba de valori pe care specialiştii le-au pus în evidenţă legate de continuitatea românilor pe aceste meleaguri şi autenticitatea acestora – şi lucrul acesta trebuie făcut zilnic şi trebuie făcut atât de reprezentaţii societăţii civile, cât şi de către instituţiile şi administraţiile locale şi judeţene”, a declarat deputatul Mircea Duşa.
El a atras atenţia că în zonă trebuie respectate legile ţării, făcând referire atât la prevederile legale referitoare la organizarea manifestărilor de 1 Decembrie, cât şi la cele privind steagurile judeţelor, susţinând că „disputele legate de drapelele Ţinutului Secuiesc trebuie să înceteze şi preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii trebuie să respecte legea, care are şi sancţiuni, fie că sunt contravenţionale sau de altă natură”. De asemenea, Mircea Duşa a reiterat ideea că regionalizarea României se va face exclusiv pe criterii economice şi de dezvoltare şi nu pe criterii etnice.
Referindu-se la contextul internaţional, fostul ministru al Apărării a spus că trăim într-o lume foarte complicată, în care s-a modificat viziunea despre securitate şi despre pacea mondială; şi tocmai pentru că noi spunem că România este un stat sigur, în care valorile şi drepturile cetăţenilor români trebuie apărate, nu avem nevoie de gâlceavă, nu avem nevoie de conflicte în această zonă, care este destul de fierbinte. Mai zilele trecute, de la Tuşnad, Viktor Orbàn şi Tőkes Làszló ne spuneau cum este cu autonomia, ne spuneau că afirmarea identităţii maghiare este o prioritate pentru statul român. Şi le dădeam o replică: să-şi vadă de treburile lor pe la ei pe-acasă şi să nu-i mai învrăjbească pe români şi pe maghiari într-o lume şi aşa suficient de bulversată”.
Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a spus „este unanim acceptat că istoria acestei zone a arcului intracarpatic nu începe cu colonizarea secuilor, iar după acest moment, istoria nu se rezumă doar la cronica unei unice şi privilegiate etnii, aşa cum încearcă să prezinte lucrurile unii istorici maghiari interesaţi. Ea înseamnă convieţuire, interferenţe, complementaritate şi, nu în ultimul rând, o zestre comună de avere materială, morală şi spirituală, o anumită demnitate a dimensiunii istorice legate de un destin comun, care ar trebui să creeze o permanentă punte de legătură şi de apropiere, valori care se impun cu mare forţă în construcţia Europei.
Din păcate, în sud-estul Transilvaniei istoria a fost şi una de durere, de nedreptate şi de intoleranţă. Aici, mai mult ca în alte părţi, s-au petrecut procese de deznaţionalizare masivă şi sistematică, în multe sate limba română fiind în prezent folosită doar în biserică. (…) Dacă discutăm despre zona în care ne aflăm acum, de mai multe ori s-au aflat aici, pentru a participa la cursurile Universităţilor de Vară de la Balvanyos şi Izvoru Mureşului, sau la alte manifestări ştiinţifice, personalităţi publice, cu putere reală de decizie. Cu toate acestea, de la revoluţia din 1989, problemele de fond ale păstrării şi afirmării identităţii culturale, lingvistice şi confesionale ale românilor din Covasna şi Harghita nu şi-au găsit până acum o rezolvare temeinică. (…) Se inoculează ideea monoculturalităţii maghiare, a ceea ce continuă să fie denumit pământ secuiesc, eludându-se caracterul multicultural al zonei, permanenţa prezenţei populaţiei româneşti şi interferenţele etnoculturale româno-maghiare care, de-a lungul secolelor, au marcat acest areal. Ştim cu toţii că, în zonă, sunt prezente practicile de separare, izolare şi autonomizare”, a conchis prefectul judeţului Harghita, propunând totodată „interzicerea finanţării manifestărilor extremist-separatiste care aduc atingere simbolurilor şi demnităţii naţionale şi care contravin Constituţiei şi legilor ţării, culturii şi tradiţiilor româneşti.”
La rândul său, prefectul Covasnei, Sebastian Cucu, a afirmat că „din păcate există o serie de probleme care au legătură cu acest sindrom al autonomizării, care se manifestă demult şi în multiple forme, şi de cele mai multe ori, aceste tendinţe s-au manifestat prin intermediul autorităţilor administraţiei publice locale. Există şi la nivelul judeţului Covasna acelaşi set de probleme, pornind de la folosirea abuzivă a limbii minoritare, continuând cu diverse forme de discriminare pe care autorităţile locale le manifestă, continuând cu afişarea de simboluri nelegale şi de asemenea discriminatorii, culminând cu aceste memorandumuri pentru autonomie, adoptate de aceste autorităţi în totală discordanţă cu prevederile constituţionale şi legale. Ceea ce vreau să subliniez, însă, este un aspect pe cât de important, pe atât de grav – şi anume că aceste iniţiative care au fost aduse la îndeplinire de autorităţile administraţiei publice locale au pornit în numeroase cazuri de la entităţi, de la organisme nerecunoscute legal, neorganizate potrivit legislaţiei române; şi aici mă refer la Consiliul Naţional Secuiesc, care din punct de vedere legal nu există, ba chiar la acea organizaţie radical-extremistă, 64 de Comitate, care a ajuns să-şi impună punctul de vedere în anumite autorităţi locale, cunoscut fiind cazul municipiului Târgu Secuiesc, unde s-a atribuit denumirea unei străzi unui personaj condamnat pentru crime de război”.
Dr. Ioan Lăcătuşu, membru în conducerea Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş a abordat problematica pusă în dezbatere prin trei perspective: prima – ce s-a realizat prin forţe proprii, ca urmare a îmbunătăţirii vieţii comunitare; ce s-a realizat ca urmare a acţiunilor de solidaritate naţională prin acţiunea Români pentru români şi altele asemenea şi a treia – ce s-a realizat cu sprijinul statului român – şi ce nu s-a realizat şi reprezintă de ani buni deziderate vitale pentru dăinuirea românilor din aceste judeţe în care sunt inferiori numeric.
Cercetătorul covăsnean s-a referit şi la „mesajele extrem de toxice transmise printr-o parte a presei maghiare, care promovează o duşmănie cronică la adresa românilor, chiar dacă, la nivelul oamenilor de rând, convieţuirea este bună. S-a scos ediţia a II-a a Istoriei secuilor, în care principalul duşman al secuiului este statul român, stat opresor care nu le permite dăinuirea identitară. Dacă copiii învaţă asemenea lucruri, vă daţi seama cum se prefigurează convieţuirea viitoare…”.
Ioan Lăcătuşu a tras un semnal de alarmă în ce priveşte scăderea dramatică a populaţiei româneşti din cele două judeţe şi a lipsei de perspectivă privind realizarea tinerilor în zonă, „prin condiţionarea cunoaşterii limbii maghiare pentru ocuparea posturilor publice”, solicitând rezolvarea problemei finanţării proiectelor asociaţiilor culturale româneşti, a instituţiilor şi a presei în limba română în echivalenţă cu finanţarea de către statul român a Fundaţiei Communitas. În final, dr. Lăcătuşu a făcut un inventar al termenilor folosiţi la Universitatea maghiară de la Băile Tuşnad: autoguvernare, pământ secuiesc, maghiari oprimaţi, drepturi istorice ale maghiarimii, autonomie, stat român invadator, autorităţi române care-i vânează pe maghiari, nu există altă soluţie pentru maghiarii din România decât autonomia, Ungaria este obligată să sprijine tendinţele autonomiste ale maghiarilor de peste hotare etc., punând în evidenţă aspecte ale agresiunii simbolice, necesitatea de a fi respectată limba română ca limbă oficială în stat, simbolurile statului român, în aşa fel încât derapajele care au existat pe această temă să fie înlăturate.
Preşedintele Formului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, prof. dr. Ioan Sabău Pop, a recunoscut că a acumulat în acest răstimp foarte multă supărare şi nemulţumire legate de faptul cum autorităţile statului român îşi îndeplinesc atribuţiile care le sunt conferite de Constituţie. Mai departe, d-l Sabău a spus că justificat s-a pus accentul pe Harghita şi Covasna, dar nu trebuie uitat că judeţul Mureş este o placă turnantă în această problematică, iar unii de la Budapesta consideră Târgu Mureşul a doua capitală a maghiarimii. „Să reţinem că la Tg. Mureş se ţin marile congrese şi acţiuni publice demonstrative: Congresul Mondial al Maghiarimii, Congresul Mondial al Bisericilor Maghiare, congresele şi adunările UDMR şi tot felul de activităţi prin care se doreşte să se cunoască faptul că zona respectivă nu aparţine României decât administrativ. Nu este cazul să ne facem iluzii: României i s-a declarat război şi moarte în după-masa zile de 4 iunie 1920, după ce s-a semnat Tratatul de la Trianon de cele 27 de state. De atunci există un lobby foarte puternic, foarte bine organizat, şi care, cu consecvenţă, loveşte în interesele României cu toate metodele, inclusiv acea formă mai îndulcită, care este o formă de igrasie depusă la temelia statului român, ca încet-încet să se demoleze”. Vorbitorul a spus să nu ne mirăm că adversarii statului român se zbenguie în judeţe cu 12% populaţie românească, dacă o fac chiar în Mureş, cu 70% populaţie românească, dând exemplu Miercurea Nirajului, unde de peste 10 ani comunitatea locală se opune construirii unei biserici ortodoxe, deşi prefect după prefect negociază, tratează etc., iar în comuna Corunca românilor nu li se permite să-şi facă domiciliu ca să nu poată vota, ori situaţia foarte gravă de la Colegiul Unirea. „Instituţia prezidenţială nu funcţionează, este suspendată între Bucureşti şi Sibiu; Guvernul tehnocrat nu funcţionează, atunci de la cine aşteptăm soluţii?”, s-a întrebat în final dr. Ioan Sabău.
Au mai vorbit la această temă dr. Constantin Secară, Florentina Teacă, consilier judeţean Covasna, dr. Mihai Târnoveanu şi Cosmin Iosub, reprezentanţi ai acţiunii Români pentru români, Dan Tanasă, preşedintele ADEC şi Dorina Motorca, director adjunct la Colegiul „Unirea” din Tg. Mureş.
Universitatea de Vară a Românilor de Pretutindeni s-a desfăşurat la Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului şi este organizată de Centrul Cultural Topliţa în parteneriat şi cu sprijinul Fundaţiei Naţionale a Românilor de Pretutindeni, Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni al M.A.E., Institutul Cultural Român, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.
M. GROZA
