Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Problema castorilor trebuie rezolvată legislativ n Pentru ca Garda de Mediu să-şi recapete transparenţa, se va înfiinţa Corpul de voluntari pe lângă această instituţie
Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Doina Pană, a declarat, la Miercurea-Ciuc, că în Harghita nu sunt necesare „investiţii foarte-foarte mari” pentru efectuarea de lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor, însă soluţiile trebuie găsite într-un timp relativ scurt. Ministrul Doina Pană, însoţită de ministrul Mediului, Korodi Attila, şi de secretarul de stat Pásztor Sándor, alături de prefectul judeţului, Adrian Jean Andrei, s-au aflat săptămâna trecută într-o vizită de lucru în Harghita la mai multe lucrări de regularizări de pâraie, care ar putea fi incluse pe lista de investiţii finanţate în perioada următoare.
„Ne apropiem de 1 iulie, care de obicei înseamnă o rectificare de buget şi pentru că am avut un an cu evenimente, din păcate, pe linie de inundaţii, parcurgem ţara. (…) Au fost inundaţii atipice, care nu se întâmplă numai anul acesta, se întâmplă de ceva vreme. Am mai zis şi o repet: ceea ce înainte era o temă de simpozioane, respectiv schimbările climatice, le trăim în ziua de astăzi pe viu. Inundaţii provocate de ploi de foarte scurtă durată, dar foarte abundente, cu acumulări de pe versanţi şi care au condus la pagube destul de substanţiale. În consecinţă, pentru că ştiam din situaţiile pe care le avem la Apele Române şi de problematica din Harghita, am venit să le vedem la faţa locului, pentru că una este să ştim teoretic şi alta este ce vezi practic”, a spus ministrul delegat pentru Ape. De asemenea, aceasta a apreciat vizita în Harghita ca fiind „foarte bună, pentru că fiind toţi specialiştii de faţă, aflându-le părerea”, s-a constatat că în judeţ nu sunt necesare „investiţii foarte-foarte mari, dar înseamnă într-un timp relativ scurt găsirea unor soluţii, care să însemne într-o anumită zonă dig, într-o anumită zonă polder”.
La rândul său, prefectul judeţului a spus că această vizită este o oportunitate pentru Harghita, pentru că există o intenţie de rectificare bugetară şi atunci există şi o intenţie de reactualizare a listei de investiţii pe această zonă. „Motiv pentru care oportunitatea noastră este că am văzut la faţa locului câteva obiective care necesită alocări, nu foarte importante, de sume. Dar necesită alocări de sume, unele pentru anul viitor, altele s-ar putea în regim de urgenţă, însă sunt multe puncte nevralgice care la un fenomen meteo extrem pot să creeze probleme şi chiar calamităţi naturale aşa cum au fost în 2005, 2010, 2011”, a spus Adrian Jean Andrei.
Ministrul Mediului, Korodi Attila, a precizat că au vizitat investiţia nefinalizată de la Cozmeni, unde sunt şanse tehnice pentru a găsi o sursă de finanţare. De asemenea, au fost la Nădejdea, unde sunt problemele constante, dar şi la două obiective care au legătură directă cu Miercurea-Ciuc – acumularea permanentă de la Şuta şi cea nepermanentă de la Misentea. „Amândouă sperăm să ajungă, anul acesta, la nivel de proiect tehnic finalizat. (…) Problema cu Miercurea-Ciuc, Misentea şi Fitod să fie pusă pe lista de investiţii, după ce se finalizează proiectul tehnic, probabil anul viitor”, a spus Korodi, precizând că pe această listă se află şi comuna Tulgheş.
Trebuie limitat în anumite zone habitatul castorilor, care provoacă, în judeţ, anual inundaţii şi pagube importante
O altă problemă ridicată a fost cea a castorilor. În condiţiile în care în Harghita, de la începutul anului şi până în prezent, au fost înregistrate, la Sistemul de Gospodărire a Apelor, zeci de sesizări din partea primăriilor privind pagube provocate de castori la diguri. Mai exact, castorii au făcut breşe în digurile de apărare aflate pe râul Olt şi pe pâraiele din judeţ, iar barajele transversale ridicate de aceste animale blochează cursurile de apă. Iar consecinţa este că, dacă sunt precipitaţii abundente, atunci apele se revarsă şi inundă terenuri agricole, gospodării şi drumuri naţionale şi comunale.
Korodi Attila a spus că trebuie intervenit legislativ, pentru a limita în anumite zone habitatul castorilor. „Din punctul meu de vedere, ca ministru al Mediului, cred că sunt infrastructuri strategice unde trebuie limitat habitatul acestor animale şi sunt zone unde pot fi create condiţii continue ca aceste animale protejate să îşi creeze habitatele proprii”, a declarat ministrul. Acesta amintind că se pot acorda compensări în cazul pagubelor provocate de aceste animale, însă mecanismele nu sunt cunoscute prea bine. „Compensările funcţionează, dar mecanismele nu sunt foarte cunoscute, de aici şi activitatea noastră pe care trebuie să o începem de a corela tot ceea ce înseamnă biodiversitate şi activitate de apărare împotriva inundaţiilor, să producă nu numai acte normative, care definesc responsabilităţile statului şi ale autorităţilor locale, cât şi zona de compensare şi de bune practici. Aşa că, probabil că în viitor vor fi zone unde habitatul acestor animale va fi sută la sută protejat şi vor fi zone unde există infrastructură critică unde, pur şi simplu, trebuie limitat habitatul acestor animale, pentru că altfel vorbim de posibile riscuri majore”. Însă Korodi a menţionat că „orice decizie rapidă sigur va da greş, pentru că la ora actuală sunt decizii care vin din diferite zone, dar nu sunt coerente”, dar probabil o hotărâre se va lua în această toamnă.
Secretarul de stat în Ministerul Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii, Pásztor Sándor, a spus că ar trebui gândită o cotă de intervenţie, aşa cum există pentru urşi sau pentru alte animale protejate prin lege, deoarece „peste acea cotă se periclitează siguranţa noastră până la urmă”. „Trebuie intervenit legislativ. O variantă este această cotă de intervenţie. (…) Trebuie găsit compromisul, pentru că este clar că nu pot fi afectate lucrările hidrotehnice de apărare, că până la urmă statul investeşte. (…) Urmează o perioadă lungă de discuţii şi controverse cu ONG-urile de mediu”, a spus Pásztor. Acesta a declarat că este o problemă care trebuie rezolvată. „Vedeţi, avem probleme cu alocarea sumelor pentru lucrări de apărare şi aceste animale, din păcate, prin existenţa lor distrug aceste lucrări. Trebuie găsit echilibru”, a conchis secretarul de stat.
Se doreşte înfiinţarea unui Corp de voluntari de pe lângă Garda de Mediu
Tot în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, ministrul Mediului a anunţat că se doreşte crearea unui Corp de voluntari pe lângă Garda de Mediu, care să fie integrat în proceduri de control, pentru a conferi transparenţă deciziilor ce se vor lua. „Am avut discuţii multiple în ultimele trei săptămâni cu organizaţiile neguvernamentale pe diferite speţe, care vizează de la problematica arderilor de mirişti la gaze de şist şi altele, şi, întotdeauna, problema care s-a pus a fost transparenţa. Se creează, din nou, baza legală pentru voluntariat şi pe lângă Garda de Mediu se va crea Corpul de voluntari, care va fi integrat în procedurile de control. Lucrul acesta va da o transparenţă şi o stricteţe mult mai mare pe activitatea de control şi pe ceea ce se întâmplă”, a declarat Korodi Attila.
Ministrul Mediului a spus că „tocmai ONG-urile au fost excluse din nivelele care analizează documentaţiile pe lângă Agenţiile de Mediu”, iar acum se doreşte ca cel puţin la nivel de observatori să fie reintroduse. „Pentru că tocmai această transparenţă garantează ca deciziile publice să fie corecte şi să nu fie interpretate. Şi noi, care suntem decidenţi pe această zonă, să avem capacitatea de a corecta sistemul”.
De asemenea, se doreşte a se coopera, pe lângă organizaţii neguvernamentale, şi cu universităţi. „Aceste decizii se vor produce în perioada următoare, nu dau termene, pentru că efectiv a început să se lucreze, trebuie modificate câteva acte normative, nu complicate, dar să se facă bine. Aici vom avea, probabil, cooperări nu numai cu sectorul neguvernamental, în sensul ONG-urilor, ci şi cu universităţi care au studenţi în zona protecţiei mediului şi, nu numai, şi Garda de Mediu să recapete acea transparenţă fără de care nu are cum să garanteze corectitudinea deciziilor pe care le ia. Chiar dacă acelea sunt corecte, pentru că întotdeauna suspiciunea de netransparenţă lasă umbră în activitatea ta. Este o decizie care s-a luat zilele acestea”, a conchis Korodi Attila.
Şt. PĂTRÎNTAŞ
