Harghita: 120.631 de votanţi şi-au exprimat opţiunile | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 2 decembrie 2021
Home » Politic » Harghita: 120.631 de votanţi şi-au exprimat opţiunile
Harghita: 120.631 de votanţi şi-au exprimat opţiunile

Harghita: 120.631 de votanţi şi-au exprimat opţiunile

Prezenţă „istorică” a comunităţii maghiare la alegerile europarlamentare şi „scor record” pentru UDMR

Întrucât la ora închiderii ediţiei, BEJ nu a finalizat centralizarea datelor la alegerile europarlamentare, vă prezentăm numărătorile paralele realizate de reprezentanţii PSD Harghita şi UDMR.

Potrivit numărătorii paralele efectuate de reprezentanţii PSD Harghita, UDMR a fost votată de 101.473 de persoane (79,78%) din cele 127.177 din judeţ care şi-au exercitat dreptul de vot.

Locul secund în ordinea preferinţelor electoratului harghitean îl ocupă, la o distanţă considerabilă de UDMR, Partidul Naţional Liberal, votat de 5.769 de persoane (4,54%), Uniunea Salvaţi România, pentru care au optat 4.885 de alegători (3,84%) şi Partidul Social Democrat, votat de 4.294 de persoane (3,38%). Un procent sub 3% au obţinut Pro România, votată de 1.544 de electori (1,21%), urmată de Partidul Mişcarea Populară, care a întrunit sufragiile a 1.128 dintre votanţi (0,89%), cele mai puţine voturi – 741 (0,56%) – revenind ALDE.

Rezultatele nu diferă prea mult în cazul numărătorii paralele a UDMR, potrivit căreia lista Uniunii a fost votată de 103.359 de alegători din Harghita, adică de 83,24% din electoratul care s-a prezentat duminică la urne. Următoarele poziţii, în ordine descrescătoare, sunt ocupate de PNL, pentru care au optat 5.847 dintre votanţi (4,71%), Alianţa 2020 USR-PLUS, care a primit 5.005 voturi (4,03%) şi PSD, preferat de 4.446 de persoane (3,58%). Partidului Pro România i-au revenit 1.570 dintre voturile harghitenilor (1,26%), iar PMP s-a ales cu 1.140 de voturi (0,92%).

 Au solicitat urna mobilă

Urna mobilă a fost solicitată de 1.338 de persoane cu drept de vot din judeţ. Între acestea, au votat la alegerile europarlamentare şi la referendumul naţional pentru justiţie peste 150 de deţinuţi de la Penitenciarul Miercurea Ciuc, după ce, în prealabil, şi-au exprimat, în scris, intenţia de a vota. Potrivit informaţiilor oferite de ofiţer Romina Avădăni, locţiitoarea purtătorului de cuvânt al instituţiei de detenţie, s-a solicitat urna mobilă pentru un număr de 151 de deţinuţi cu drept de vot, reprezentând mai mult de jumătate din cele 271 de persoane care îşi ispăşesc pedepsele privative de libertate în acest penitenciar. „Cel mai tânăr are 21 de ani, iar cel mai vârstnic a împlinit 90 de ani. În ceea ce priveşte infracţiunile comise, ele sunt cele specifice regimului închis de detenţie al penitenciarului: tâlhării, viol, omor, lovituri cauzatoare de moarte, tentativă de omor, pentru care execută pedepse cuprinse între 3 şi 17 ani de închisoare. Toţi cei 151 au votat şi la europarlamentare, şi la referendum”, a precizat Romina Avădăni. Conform legii, pentru a vota, persoanele lipsite de libertate trebuie să îndeplinească mai multe condiţii: să fie cetăţeni români, să aibă peste 18 ani, să deţină acte de identitate valabile şi să nu aibă interzis acest drept prin sentinţa de condamnare.

Urne mobile au fost solicitate şi la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) din Miercurea Ciuc, pentru un număr de 174 de pacienţi internaţi, care şi-au exprimat dorinţa de a vota. Referentul de presă al SJU, Kiss Edit, a precizat că urnele au ajuns, duminică după-amiază, de la patru centre de vot la care sunt arondate secţiile spitalului. Iar pentru personalul medical care a lucrat duminică şi a vrut să voteze, conducerea spitalului a pus la dispoziţie o maşină care să-i conducă la şi apoi să-i aducă de la secţiile de votare unde au fost înscrişi pe listele electorale.

Cărţi de identitate eliberate în regim de urgenţă, pentru vot

Angajaţii Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor Harghita au lucrat sâmbătă şi duminică pentru a veni în sprijinul persoanelor care aveau nevoie de acte de identitate valabile, pentru a-şi putea exercita dreptul electoral. Potrivit dlui Adrian Cîmpeanu, în cursul zilei de sâmbătă au fost eliberate 151 de acte de identitate, dintre care 140 de cărţi de identitate şi 11 cărţi de identitate provizorii, iar duminică, în ziua alegerilor, alte 86, dintre care 77 de cărţi de identitate şi 9 acte de identitate provizorii.

Probleme la vot

Procedura de preluare şi centralizare a buletinelor de vot aduse de la secţiile de votare din judeţ a fost îngreunată considerabil de introducerea sistemului informatic de monitorizare a votului.

„Au apărut multe incidente, care trebuiau rezolvate peste zi, fiindcă nu întotdeauna datele încărcate în tabletă au corespuns cu cele de la secţiile de votare. În privinţa voturilor, ele rămân aşa cum au fost stabilite la BEJ şi cum rezultă din numărarea lor, întrucât greşelile priveau doar prima parte a procesului-verbal, care nu afecta sub nici o formă voturile. Dar, odată ajunse la BEJ, procesele-verbale trebuiau încărcate din nou în sistemul informatic, la Statistică şi, ori de câte ori nu au existat corelări, a trebuit să dăm câte o decizie, discutată de toată lumea şi semnată de toţi membrii biroului, pentru fiecare situaţie în parte, chiar dacă erorile erau evidente, ceea ce este cu adevărat o noutate, pentru că niciodată nu s-a mai întâmplat aşa ceva”, a detaliat preşedinta BEJ Harghita, judecătoarea Sonia Vâga.

Dosare penale pe numele a 12 deţinuţi, care ar fi votat fără să fi avut acest drept

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Harghita, Gheorghe Filip, a declarat, luni, că poliţiştii au deschis dosare penale şi fac cercetări în cazul mai multor deţinuţi de la Penitenciarul din Miercurea Ciuc, care şi-ar fi exercitat votul fără să fi avut acest drept.

„La secţia 12, la Penitenciarul din Miercurea Ciuc, preşedinta secţiei de votare a consultat sistemul informatic şi a rezultat că sunt suspiciuni de fraudă la vot din partea a 10 deţinuţi, care au votat şi se pare că nu ar fi avut dreptul să o facă. Vom vedea dacă se confirmă acest lucru sau nu”, a declarat subinspectorul Gheorghe Filip.

Preşedinta BEJ Harghita, judecătoarea Sonia Vâga de la Tribunalul Harghita, a precizat că este vorba despre 12 deţinuţi suspectaţi că ar fi votat fără drept. Investigaţiile efectuate până în prezent arată, însă, că în cazul a zece dintre aceştia interdicţia de a vota nu se confirmă, de vină fiind tot sistemul informatic nou-introdus la actualele scrutine.

„Sistemul informatic de monitorizare a votului, despre care se discută şi care cred că va deveni celebru după aceste alegeri, a comunicat că au interdicţie la vot. Din investigaţiile pe care le-am efectuat noi, desigur, în limita competenţelor care ne revin, am constatat că din cei 12 deţinuţi menţionaţi, la 10, din informaţiile pe care le deţinem la acest moment, s-a confirmat că de fapt aveau drept de vot şi doar sistemul furniza informaţii care nu corespundeau cu realitatea”, a declarat preşedinta BEJ Harghita. Tot din acest motiv s-a temporizat procedura şi în cazul mai multor cetăţeni din Braşov, care au venit să voteze, aveau dreptul să voteze pe lista suplimentară, dar apăreau ca neavând nici o cetăţenie. După introducerea codurilor manual, nici un caz nu a rămas nerezolvat. La fel s-au rezolvat lucrurile şi în cazul unui cetăţean român care locuieşte în Elveţia, care a venit să voteze”, a explicat judecătoarea Sonia Vâga.

Potrivit surselor citate, au mai fost făcute sesizări de vot multiplu, care nu s-au confirmat, poliţiştii efectuând cercetări şi în cazul unei ştampile dispărută de la Secţia de votare nr. 7 din Miercurea Ciuc.

UDMR are o sarcină mult mai grea decât celelalte forţe politice…

Reprezentanţii UDMR au declarat, luni, în cadrul unei conferinţe de presă că la alegerile europarlamentare în Harghita s-a înregistrat „o prezenţă istorică”, iar scorul UDMR a fost „un record”.

„UDMR este o forţă politică ce nu poate să fie ocolită, un factor de care trebuie să fie luat în seamă în Bazinul Carpatic şi care are o responsabilitate şi pentru celelalte zone”, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba.

Preluând ideea, senatorul Tánczos Barna a declarat că UDMR are o sarcină mult mai grea decât celelalte forţe politice din România. „Noi nu ne putem permite luxul de a exclude pe cineva doar pe baza convingerilor politice şi UDMR trebuie să fie organizaţia în care îşi găsesc obiectivele, ţelurile toţi cetăţenii de etnie maghiară din România. Am realizat un scor extrem de bun, un scor care dovedeşte faptul că inventarul pe care l-am făcut pe cei cinci ani de reprezentare a minorităţii maghiare în Parlamentul European a fost un inventar corect, iar obiectivele pe care ni le-am propus pentru următorii cinci ani sunt corecte şi obiective cu care populaţia maghiară, votanţii UDMR se pot identifica şi pentru care au venit şi au susţinut la urne această formaţiune politică”, a declarat senatorul Tánczos Barna. Potrivit acestuia, UDMR a câştigat alegerile nu doar în judeţul Harghita, ci şi în Covasna, Mureş şi Satu Mare, „ceea ce dovedeşte o capacitate de mobilizare extraordinară a Uniunii şi o apropiere de cetăţeni”.

„Trăim vremuri interesante, momente în care paleta politică trece prin transformări spectaculoase, cu siguranţă zilele următoare vor fi decisive din foarte multe privinţe. Pentru noi, lucrul cel mai important este acest vot de încredere pe care l-am primit încă o dată din partea comunităţii maghiare”, a conchis parlamentarul UDMR.

La rândul său, liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor, Korodi Attila, a prezentat câteva elemente despre priorităţile care privesc UDMR din perspectiva activităţilor în Parlamentul European şi în spaţiul european. „Primul lucru cu care se vor confrunta colegii noştri va fi adoptarea noului buget multianual al Uniunii Europene pe 7 ani, care va defini, chiar şi pentru zona Ciucului, posibilităţile legate de dezvoltarea infrastructurii, a comunităţii, a dezvoltării rurale, cât şi a economiei. Noi ceea ce trebuie să facem de la Bucureşti în spaţiul decizional este ca deciziile care se conturează la nivelul Parlamentului European şi a Consiliului European să fie cât mai bine traduse şi cât mai util reglementate în normativele şi în procedurile româneşti, ca aceste fonduri, posibilităţi, să fie foarte bine utilizate. Va fi clar o dezbatere pe priorităţi”, a precizat deputatul UDMR. De asemenea, a amintit că după instaurarea noii Comisii a UE, va începe dezbaterea pe pachetul iniţiativei cetăţeneşti Minority SafePack.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.