Epistole din Primul Război Mondial

O expoziţie inedită de cărţi poştale, care au purtat acasă, către oamenii dragi, gândurile şi dorul celor care au luptat pe front în Primul Război Mondial, a fost vernisată, joi, la Miercurea Ciuc. „Şi lele fă bine şi grijăşte de ce e acasă şi îţi poftesc voie bună şi sănătate”, scrisa un soldat, în urmă cu un secol

Expoziţia itinerantă intitulată „Prin puţine cuvinte…” – Cărţi poştale în Primul Război Mondial, deschisă, ieri, în spaţiul expoziţional din clădirea Consiliului Judeţean Harghita (la parter), reprezintă o filă de istorie a societăţii, a mentalităţilor, o altfel de oglindă a conflagraţiei.

În atenţia publicului sunt aduse cărţi poştale care ilustrează câmpurile de luptă, portrete de regi şi de împăraţi, imagini de pe front cu răniţi, cu prizonieri, portrete de militari. Cel mai frecvent gen de carte poştală care a circulat la începutul secolului XX este cea de forma unui carton simplu, colorat, pe care, de obicei, soldaţii îl primeau în ajunul marilor bătălii sau al marilor sărbători religioase, pentru a-şi însemna gândurile – de cele mai multe ori au fost ultimele – pentru cei de acasă, care aşteptau veşti, cu sufletul la gură. Armata plătea trimiterea cărţilor poştale de pe front.

„Mai sunt cărţile poştale care au fost cele imprimate din iniţiativa autorităţilor vremii, respectiv Ministerul de Război din Ungaria sau Crucea Roşie. Sunt cele cu rol propagandistic, care prezintă o imagine idilică a războiului, a vieţii de pe front, soldaţi fericiţi. Pe urmă, au fost cele care sunt considerate adevărate unicate, caricaturi desenate ale soldaţilor, pe spatele cărora au scris câteva rânduri. Au fost şi fotografiile cărţi poştale ale soldaţilor mai înstăriţi, care îşi permiteau acest lucru. Cărţile poştale sunt un material istoriografic prea puţin cunoscut, popularizat”, a explicat dr. Claudia Septimia Sabău, documentarist la Direcţia Patrimoniu Cultural Universitar din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” – Serviciul Muzee.

Epistolele de-acum un secol sunt redactate în română, maghiară şi germană, căci – amintea dr. Claudia Septimia Sabău – „Transilvania a dat, între 1 august 1914 şi 1 noiembrie 1918, aproape 930.000 de soldaţi din rândul acestor etnii”.

„Textele sunt emoţionante şi aspectul vizual frapează. Acei oameni, luaţi de lângă familie, trimişi într-o lume cu totul nouă, în mijlocul ororilor războiului, trebuie pe un carton cât palma să sintetizeze trăirile lor: deznădejdea, dorul, dragostea faţă de cei de acasă. Funcţiona şi cenzura şi soldaţii nu puteau să dea prea multe informaţii. Şi lele fă bine şi grijăşte de ce e acasă, spune un soldat. Eu vă invit pe toţi să grijim de memoria acestor oameni care, mulţi dintre ei, majoritatea oameni simpli, ţărani, au luptat pentru ca România să fie ceea ce este astăzi”, a arătat dr. Claudia-Septimia Sabău.

Prefectul Jean-Adrian Andrei a afirmat, cu prilejul vernisajului, că expoziţia „inedită, unică” face parte integrantă din „istoria noastră comună” şi „ilustrează viaţa celor de pe front, societatea politică, deciziile politice, regimul de atunci”, astfel încât „noi să conştientizăm cât de amplu, cât de important a fost Primul Război Mondial, câtă suferinţă şi cât mesaj a dus în istorie acest război”.

Prezent la eveniment, inspectorul şcolar general adjunct Cristinel Godeanu a subliniat că este obligaţia morală a tuturor să îşi cunoască trecutul, pentru a-şi putea clădi viitorul. „Avem o datorie morală, de onoare, de suflet să ne aplecăm şi să citim aceste lucruri şi să ne închinăm acestor fapte, pe care eroii noştri le-au făcut”, a spus prof. Glodeanu.

Cei care astăzi poartă uniforma militară, au privit cu alţi ochi expoziţia, mai profund şi unii în cunoştinţă de cauză, din poveştile bunicilor.

„M-am cutremurat un pic, de cât de frumos şi de greu, prin puţine cuvinte, militarii de pe front transmiteau gândurile lor acasă. Am văzut cărţi poştale cu caricaturi, nu ştiam că au existat, e ceva deosebit. Ca şi militar, simt ceva aparte vizavi de acest lucru acum la 100 de ani, când se împlineşte Centenarul României”, a povestit col. Dan Iamandi, comandantul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Harghita.

Expoziţia a atras şi locuitori de etnie maghiară ai oraşului, precum şi turişti veniţi din Ungaria. Jurnalistul şi scriitorul Székedi Ferenc a apreciat în mod special obiectivitatea acesteia şi lipsa „naţionalismului”.

„Este o expoziţie foarte interesantă, pentru că nu se restrânge numai la partea română, ci şi la partea austo-ungară, cărţile poştale exprimă punctele de vedere ale soldaţilor de ambele părţi care s-au confruntat. Înseamnă că este o expoziţie obiectivă, nu este absolut naţionalistă după mine şi documentele sunt foarte interesante, scrise în limba maghiară, în limba germană, în limba română, cum a fost Transilvania în vremea respectivă, în trecut. Trecutul trebuie să-l considerăm ca trecut, nu prezent. Sunt emoţionat – nu e prima astfel de expoziţie pe care am văzut-o, sunt şi din partea maghiară mai mulţi colecţionari de cărţi poştale din Ardeal – dar totdeauna mă gândeam la un unchi de-al meu, care a murit în Primul Război Mondial şi are numele scris pe o tablă în biserica din Jigodin, că Székedi Dénes a murit la vârsta de 17 ani. (…) Şi m-am mai gândit, că la Topliţa, acum 3-4 zile, au fost găsite peste o mie de grenade din Primul Război Mondial. Înseamnă că rămăşiţele şi Primul Război Mondial mai sunt printre noi”, a conchis jurnalistul maghiar.

Expoziţia „Prin puţine cuvinte…” – Cărţi poştale în Primul Război Mondial de la Miercurea Ciuc, organizată de Inspectoratul Şcolar Judeţean Harghita în colaborare cu Direcţia de Patrimoniu Cultural Universitar din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) şi Muzeul de Istorie al UBB, alături de Instituţia Prefectului – judeţul Harghita, face parte dintr-o serie de evenimente dedicate Centenarului Război Mondial şi Marii Uniri. Ea rămâne deschisă şi poate fi vizitată până la data de 9 septembrie.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii