Conferinţa „Topliţa Ecoturistică” „E de mirare că la nivel naţional zona aceasta e prea puţin cunoscută, prea puţin povestită şi promovată” | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 25 octombrie 2021
Home » Timp Liber »
Conferinţa „Topliţa Ecoturistică”
„E de mirare că la nivel naţional zona aceasta e prea puţin cunoscută, prea puţin povestită şi promovată”
<h5><i>Conferinţa „Topliţa Ecoturistică”</i></h5> „E de mirare că la nivel naţional zona aceasta e prea puţin cunoscută, prea puţin povestită şi promovată”

Conferinţa „Topliţa Ecoturistică”
„E de mirare că la nivel naţional zona aceasta e prea puţin cunoscută, prea puţin povestită şi promovată”

La sfârşitul săptămânii trecute, la Cinematograful „Călimani” din Topliţa a avut loc un eveniment important pentru dezvoltarea şi promovarea în plan turistic a zonei – conferinţa „Topliţa Ecoturistică”, organizată de David Iulian Vaicăr, administrator al firmei SC Carpathian Tourism David SRL în parteneriat cu Primăria municipiului Topliţa, Centrul de Informare Turistică Topliţa, Fundaţia de Turism şi Ecologie a Dunării de Jos, reprezentată de preşedintele Dumitru Florin Munteanu. Scopul evenimentului, la care au participat nume importante din sfera ecoturismului şi turismului cultural, a fost acela de a discuta o strategie de dezvoltare ecoturistică pentru zona Topliţei, de a căuta modalităţi de promovare a biodiversităţii locale, sprijinirea meşteşugarilor, producătorilor locali şi atragerea de investiţii în acest sens.

Evenimentul a avut invitaţi speciali, promotori ai turismului românesc, precum Cristian Tabără, producător TVR 1, Charlie Ottley, cunoscutul realizator ,,Wild Carpathia” şi producător BBC, Andrei Blumer, preşedinte al Asociaţiei de Ecoturism din România, Gabriel Aftenie, reprezentant RePatriot şi CIT Bucureşti Open Knowledge, Florin Munteanu, preşedinte al Fundaţiei de Turism şi Ecologie a Dunării de Jos, Cezar Ionescu, director de Dezvoltare România al grupului Interparking Bruxelles, Tudor Ionescu, activist de mediu şi fost consilier general al municipiului Bucureşti, Szabó Károly, director executiv ADI Harghita, Dumitru Olariu, primarul municipiului Topliţa, Gheorghe Hîrlav, consilier superior al Agenţiei Naţionale a Zonei Montane, preşedintele Asociaţiei Club Natură şi Aventură Topliţa, Claudiu Cifu, preşedintele Asociaţiei pentru Topliţa şi Andrei Vodă, geograf doctorand (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie).

Invitaţii conferinţei au luat pe rând cuvântul pentru a dezbate aspecte legate de strategia de dezvoltare ecoturistică la nivel naţional (2021-2027) în zona Topliţa, înfiinţarea traseelor turistice şi evidenţierea biodiversităţii faunei şi florei din Bazinul Giurgeu, Gurghiu, Călimani-Lomaş, promovarea meşteşugarilor şi producătorilor locali prin stimularea cererii interne de servicii şi produse locale, creşterea vizibilităţii pe piaţă a meşteşugarilor şi producătorilor, serviciilor şi produselor, stabilirea legăturilor parteneriale cu unităţile de cazare din zonă, oportunităţi de investiţii şi dezvoltare locală, ridicarea nivelului de trai a populaţiei din zonă prin dezvoltarea infrastructurii turistice şi crearea unor noi locuri de muncă prin înfiinţarea obiectivelor de interes pentru turişti în zona Călimani-Lomaş. Fiecare invitat şi-a expus opiniile în legătură cu aceste subiecte şi au relatat experienţe personale trăite în calitate de turist în zona Topliţei.

„Vrem să sprijinim şi să dezvoltăm turismul din zona Topliţei”, sublinia Ciprian Rugină, reprezentantul primăriei municipale. Cristian Tabără continua, afirmând că „fundamentală e această dorinţă de a coagula un proiect, care pe nedrept nu e ridicat la adevărata valoare şi povestit insuficient. (…) Pentru mine e de mirare că la nivel naţional zona aceasta e prea puţin cunoscută, prea puţin povestită şi promovată”.

Charlie Ottley a dorit să arate pe de o parte potenţialul zonei prin biodiversitate, sate şi locurile sălbatice bine-păstrate, iar pe de altă parte să tragă un semnal de alarmă cu privire la rapiditatea cu care România pierde o parte importantă a patrimoniului, a moştenirii sale culturale, cel regăsit în autenticitatea din sate. În acest sens a exemplificat cu o situaţie în care, împreună cu echipa sa, a dorit să salveze o casă tradiţională din Subcetate, pentru care proprietarul a cerut o mare sumă de bani şi pe care a preferat să o dărâme decât să mai aştepte ca fundaţia să adune suma cerută. „Era o casă istorică frumoasă, cu o sculptură în lemn uimitoare, o comoară nepreţuită, acum pierdută pentru totdeauna. (…) Văd multe case vechi dărâmate. România îşi pierde cu rapiditate patrimoniul. Să încercăm să le conservăm, protejăm şi promovăm pentru că asta poate aduce şi bani oamenilor de acolo. Iar biodiversitatea zonei e uimitoare…”, sublinia Ottley, care propunea ca prin viitoare proiecte să se pună accent pe turismul cultural şi turismul natural prin înfiinţarea de trasee turistice pentru hiking. „Sunt atât de multe locuri sălbatice aici, biodiversitate şi nenumărate oportunităţi de a face turism în natură. Unele locuri de aici sunt încă foarte bine-păstrate”, mai adăuga Charlie Ottley.

În intervenţia sa de mai târziu, Cristian Tabără a vorbit mai pe larg despre căutările şi aşteptările turistului, despre potenţialul şi meritele turistice ale zonei Topliţa, despre meşteşugari şi producătorii locali. „Turistul doreşte să audă, să vadă – peisaje, animale în sălbăticie, să guste, să audă poveşti. (…) Să nu trăiască cineva cu impresia că meşteşugurile sunt pe moarte şi nu mai au căutare. Dacă ne uităm puţin în jur vom vedea tendinţa de întoarcere la autentic, la tradiţii, la rădăcini. (…) Şi azi se poate trăi de pe urma meşteşugurilor pentru că turistul doreşte să vadă că istoria lui n-a murit, că elementele sale de identitate naţională, etnică, locală se păstrează. Avem o şansă majoră de a pune toate aceste elemente în discurs şi în folosul comunităţii. Inclusiv în zone ce au acumulat prea multe tensiuni, interetnice de exemplu. Avem posibilitatea să le descărcăm pur şi simplu povestind despre ele. (…) Se poate povesti despre orice, în orice limbă. Orice informaţie este aur curat, orice poveste rostită corect, aduce beneficii. (…) Turistul vrea gusturi, arome, gastronomie locală, hrană autentică. Producătorii locali nu trebuie descurajaţi, ci încurajaţi şi asaltaţi de turişti. Un mare segment de turişti caută peisajul, frumuseţea, aroma, savoarea, sălbăticia şi de aceea protejarea unor plante şi animale este obligatorie pentru ecosistem în sine, dar şi pentru explorarea în scop turistic. În condiţiile în care unele animale sunt foarte greu de văzut, a crea trasee care să permită turistului să vadă asta cu ochii săi, e absolut benefic. De asta o discuţie cu cei care au fonduri cinegetice merită făcută pentru înţelegerea faptului că astfel de trasee nu agresează fondul cinegetic şi nu încurcă alte activităţi, ele pot fi armonizate şi ar trebui armonizate în beneficiul reciproc. Latinii spuneau că nu contează cantitatea, ci calitatea, ori asta aici există, dar e insuficient promovată. Şi nu trebuie neapărat să vii cu lucruri noi dacă nu le ai, dar trebuie să le povesteşti într-o manieră nouă. Aici există ambele – şi lucruri noi, specifice zonei, pe care nu le găsim decât aici şi lucruri care se mai găsesc oriunde altundeva, dar care pot fi povestite local. Aveţi un potenţial imens. Identificaţi-l, cuantificaţi-l şi puneţi-l în favoarea dvs.”, a conchis Cristian Tabără.

Cosmina Marcela OLTEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.