Dovezi privind începuturile învăţământului românesc pe teritoriul de azi al judeţului Harghita | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 16 noiembrie 2019
Home » Învățământ » Dovezi privind începuturile învăţământului românesc pe teritoriul de azi al judeţului Harghita
Dovezi privind începuturile învăţământului românesc pe teritoriul de azi al judeţului Harghita

Dovezi privind începuturile învăţământului românesc pe teritoriul de azi al judeţului Harghita

Zeci de personalităţi, cercetători şi profesori din toate şcolile cu predare în limba română din Harghita şi-au dat întâlnire la Topliţa, pentru a pune în discuţie valorile învăţământului românesc harghitean

Conferinţa cu tema „Dovezi privind începuturile învăţământului românesc pe teritoriul de azi al judeţului Harghita” a fost dedicată Anului omagial al satului românesc, preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari şi deopotrivă Zilei Mondiale a Educaţiei, celebrată anual în data de 5 octombrie.

„Nu este o simplă coincidenţă, ci o intenţionată şi fericită alăturare a acestui eveniment al dascălilor, perioadă în care se desfăşoară manifestările dedicate celor 25 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei. E un demers care deschide calea activităţilor de documentare şi cercetare a începuturilor şi evoluţiei învăţământului acestor locuri, încă din vremurile când Biserica a fost Şcoala, pentru ca mai apoi Biserica şi Şcoala, împreună, să slujească învăţătura şi limba neamului, cu conştiinţa că această misiune le aparţine deopotrivă”, a declarat prof. Elena Mîndru, preşedinta Asociaţiei Învăţătorilor Harghiteni, iniţiatoarea demersului ştiinţific.

Conferinţa a fost parte a proiectului cu acelaşi nume, la care colaborează istorici, arhivişti şi cercetători care dispun de lucrări valoroase pe această temă şi cu preocupări constante în a aduce la lumină istoria comunităţilor româneşti din Harghita, cultura, educaţia şi tradiţiile acestora.

Lucrările în plen au debutat cu prezentarea „Contribuţiei învăţământului confesional ortodox şi greco-catolic, din Transilvania, în secolul al XIX-lea şi începutul secolului XX, la pregătirea, înfăptuirea şi consolidarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918”, susţinută de directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, dr. Ioan Lăcătuşu şi a continuat, între altele, cu „Situaţia reţelei şcolare din Comitatul Ciuc şi accesul la educaţie la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea” prezentată de dr. Ana Dobreanu, muzeograf la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior, „Contribuţii privind istoria şcolii din Voşlobeni”, expuse de dr. Costel Cristian Lazăr, managerul Centrului Cultural Topliţa, „Din istoria începuturilor învăţământului românesc în şcolile satelor Giurgeului harghitean. Retrospectivă din epoca modernă până la Marea Unire”, „Biserică, şcoală şi comunitate, la românii din nordul actualului judeţ Harghita (1800-1918). Etape şi strategii de supravieţuire”, „Învăţământul românesc în şcolile din cătunele Vale şi Călimănel ilustrat în publicistica interbelică (1927-1940)”, „Şcoala Varvigeană – elite şi comunitate”, „Din istoria şcolii corbene”, „Începuturile la Liceul Teoretic „Sf. Nicolae” din Gheorgheni”, „Peste 300 de ani de învăţământ primar şi peste 60 de ani de învăţământ liceal la Subcetate (începând cu 1765, respectiv cu 1955)” şi alte lucrări care, prin tematică şi prin conţinut, ne dau posibilitatea să descoperim satul de odinioară şi să îl aducem în prezent.

Iniţiatorii proiectului şi-au propus să atragă cât mai multe cadre didactice în demersul de documentare, încurajându-le să cerceteze, să scoată la lumină şi să urmărească evoluţia învăţământului românesc şi viaţa comunităţilor, în general, de pe aceste meleaguri. Potrivit prof. Elena Mîndru, sunt comunităţi româneşti care deţin monografii sau file de monografie îndelung documentate de cadre didactice sau echipe de profesionişti din localităţi, dar şi destule în care lipsesc. „În acest moment nu toate localităţile au monografii sau nu şi-au aşternut pe hârtie istoria locului, prin urmare însăşi acest demers modest de documentare, în timp, poate deveni o sursă utilă, în momentul în care se vor elabora studii şi pentru localităţile care nu dispun de ele”, a afirmat inspectoarea şcolară pentru învăţământul primar.

Realitatea ne demonstrează, însă, că activitatea de voluntariat se reduce de la un an la altul, că puţini sunt cei care se mai încumetă să desfăşoare activităţi în afara timpului obligatoriu, fără a fi retribuiţi. La începuturile învăţământului, în perioada interbelică şi mai târziu, activităţile de documentare a vieţii comunităţii în care activau făceau parte firesc din munca dascălului, profesorului, învăţătorului, educatoarei. „A pierdut din strălucire dascălul de-a lungul anilor, dacă ar fi să comparăm statutul dascălului de astăzi cu cel de la începuturile învăţământului. Acum este mai greu, pentru că numărul copiilor a scăzut, şcolile au efective mici de copii, implicit există dascăli mai puţini pentru ele şi nu toţi profesorii au o legătură de suflet cu localitatea în care îşi desfăşoară activitatea. Există şi situaţii când un profesor are normă în trei localităţi şi, a se împărţi pe parcursul săptămânii între trei şcoli, nu este simplu. Sunt mulţi factori obiectivi, cum de altfel sunt şi alţii din cauza cărora a pălit această preocupare, de a fi parte integrantă la propriu din viaţa comunităţii, cu tot ce are ea mai bun: tradiţii, obiceiuri, activităţi extraşcolare, oferte diversificate pentru copii”, explică preşedinta Asociaţiei Învăţătorilor Harghiteni.

În opinia cercetătorilor, cel mai probabil şcolile mici vor dispărea sau se vor comasa, chiar dacă legea spune că fiecare comună are şcoală proprie, indiferent de numărul elevilor. Dacă dispare şcoala, dispar copiii din zonele rurale, iar la desăvârşirea studiilor, tinerii nu se vor mai întoarce în comunităţile unde s-au născut decât ocazional. Biserica va sta neclintită, pentru cei rămaşi, până când, aşa cum spunea episcopul Covasnei şi Harghitei, PS Andrei, „nu vor mai avea pentru cine să tragă clopotele”. Cu atât mai mult, „astăzi, omagierea satului românesc şi a contribuţiilor sale majore la devenirea istorică a poporului român este o necesitate şi o demnitate”, a conchis prof. Elena Mîndru.

Toate lucrările prezentate în cadrul conferinţei vor fi cuprinse într-un volum pe care Asociaţia Învăţătorilor Harghiteni intenţionează să îl scoată de sub tipar la începutul anului viitor.

Evenimentul organizat de Asociaţia Învăţătorilor Harghiteni s-a desfăşurat în sala de festivităţi a Şcolii Gimnaziale „Miron Cristea” din Topliţa.

Daniela MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.