marți , 26 septembrie 2017
Home » Politic » „Consider că funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean este un vârf de carieră. Da, voi candida în 2016”
„Consider că funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean este un vârf de carieră. Da, voi candida în 2016”

„Consider că funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean este un vârf de carieră. Da, voi candida în 2016”

 Interviu cu d-l Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita

– Aveţi nişte intervenţii interesante pe site-ul intelectualilor de dreapta, contributors.ro: nu agreaţi, de exemplu, obligativitatea învăţării limbii maghiare, redevenţele miniere şi cotele etnice în administraţie şi justiţie, prevăzute de proiectul autonomiei teritoriale lansat de UDMR. Ba chiar spuneţi, la un moment dat, că în forma actuală acest proiect nu poate fi o bază de discuţie…

– Da, şi pot să vă spun că experienţa mea publicistică cu ajutorul redactorilor acestui site va continua, pentru că în presa centrală trebuie să fie văzute şi acele lucruri care nu sunt de senzaţie, care nu vorbesc despre lupte pe viaţă şi moarte între români şi maghiari. Cred că este binevenit dacă un politician nu numai vorbeşte câteva minute într-o şedinţă, sau într-un interviu, sau conferinţă de presă, ci dezvoltă ideile, gândurile, percepţia şi viziunea într-un material mai larg care este adus la cunoştinţa publicului şi poate fi recitit şi după ani etc. Şi se poate discuta. Eu asta încerc să fac cu articolele mele. Astfel pot să ajung la mai mulţi, iar cei care sunt interesaţi de ceea ce spun, pot analiza, pot vedea, sau chiar pot critica, având la bază cele pe care le-am scris! Eu cred că şi aceasta este menirea unui politician, să aibă la baza activităţii sale obiective clare şi realizabile. De exemplu, după alegeri voi încerca să public, dacă o să am timpul necesar pentru a scrie, o analiză privind campania electorală a UDMR, iar una dintre temele prezentate va fi problematica proiectului de autonomie teritorială.

De altfel, toate articolele despre care vorbiţi au fost publicate în presa de limba maghiară. Deci nu comunic una în presa de limba română, şi alta în presa de limbă maghiară. Şi vedeţi, sunt aici, nu am fost linşat, nu am fost dat afară din UDMR. Mai mult decât atât, nu am fost nici criticat, atacat pentru aceste articole.

Tot acolo afirmaţi că regiunile austriece, italiene şi franceze din jurul Alpilor sunt oarecum autonome, adică se susţin singure pe picioare economice. Ca atare, autonomia are substrat economic, nu etnic. Exact acest lucru îl spun şi românii din secuime de 20 de ani, dar afirmaţia a fost percepută doar ca împotrivire la autonomie, nici un lider maghiar n-a dorit să analizeze serios această realitate elementară!

– Ar fi bine ca românii să ridice glasul, să vină cu propuneri, să organizăm colocvii, dezbateri. Să identificăm în comun problemele care necesită rezolvare, şi pe care le putem rezolva aici, la nivel local. Pe de altă parte, în unele cazuri, de exemplu în Tirolul de Sud, se foloseşte termenul „comunităţi lingvistice”, nu „etnice”, iar relaţia dintre acele comunităţi din regiunea autonomă este strict reglementată prin asigurarea proporţionalităţii în instituţii publice şi funcţionarii publici trebuie să cunoască fiecare limbă oficială, indiferent care este limba lor maternă. Se poate discuta şi despre aceste realităţi, acestea nu trebuiesc ignorate cum se obişnuieşte în spaţiul public românesc.

Puteţi enumera 5 iniţiative ori acţiuni ale UDMR Teritorial Ciuc (ori Harghita) pentru buna convieţuire? Ale UDMR, nu ale unui om sau altul din administraţie…

– Am iniţiat pregătirea manualului de bună convieţuire. În acest sens fondurile pentru proiecte în domeniul cultural, sprijinirea ONG-urilor de tineret, sprijinirea cultelor se vor derula cu respectarea strictă a ponderii etnice. În această privinţă aş putea enumera nu cinci, ci cincizeci de hotărâri CJ luate în consens, adică nu numai UDMR, dar şi celelalte partide maghiare, partidul domnului Tőkés şi PCM…

Nouă ni se pare că UDMR vrea să ia locul PPMT în relaţia cu FIDESZ şi în sufletul premierului Orbán. Care e de fapt relaţia reală dintre UDMR şi FIDESZ, dintre FIDESZ şi PPMT?

– La începutul fiecărui an şcolar, elevii care sunt înscrişi în şcoli cu limba de predare maghiară, primesc din partea Guvernului maghiar 20 de mii de forinţi, adică în jur de 70 de euro. Nu este o sumă foarte mare, dar la început de an şcolar este benefică. În Serbia, Ucraina ar putea fi urmat un asemenea program şi din partea Guvernului român, pentru susţinerea educaţiei în limba română de acolo.

Dacă vă uitaţi la clădirea Universităţii „Sapientia” din Miercurea-Ciuc, sau la Corunca lângă Târgu-Mureş, veţi putea observa o instituţie care este susţinută anual cu 7 milioane de euro tot din partea Guvernului maghiar. Acolo învaţă pe banii Guvernului maghiar copiii unor contribuabili care plătesc taxe la bugetul de stat român. Şi am enumerat proiecte iniţiate la primul mandat de premier al domnului Orbán Viktor, proiecte iniţiate de dânsul pentru comunitatea maghiară. Aceste tipuri de proiecte sunt de fapt baza relaţiei despre care vorbiţi, inclusiv relaţia FIDESZ-UDMR.

Există o dispută UDMR-PPMT în ce priveşte Centrele Democraţiei? Ce crede UDMR despre rolul acestora în viitor?

– PPMT-ul, după cum văd eu, se află în prag de dizolvare. Aceste centre ar trebui să fie date în administrarea cultelor noastre istorice. Aceste centre au fost înfiinţate pentru a ajuta la completarea şi înaintarea formularelor pentru obţinerea cetăţeniei maghiare. Nu este bine ca aceste activităţi administrative să fie amestecate cu activităţi politice.

Referendumul din Scoţia (ori Catalunia) v-a inspirat în vreun fel? Se gândeşte UDMR la un referendum asemănător în Transilvania? Şi, în acest context, are UDMR cooperări, întâlniri, consultări sau alt tip de relaţii cu organizaţii autonomiste din ţări ale UE sau alte ţări ale lumii?

– După cum am mai menţionat, aceste realităţi – adică existenţa diferitelor forme de autonomii în Europa – sunt ignorate, chiar negate în spaţiul public românesc, deşi este vorba de structuri democratice. Cum a declarat preşedintele Comitetului Regiunilor, Ramon Luis Valcarcel Siso, în 2013 la Bucureşti, la întrebarea jurnaliştilor: „autonomia etnică nu este în dizarmonie cu statul de drept” şi a dat exemplul regiunilor autonome din Spania care fac parte din statul spaniol (http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/presedintele-comitetului-regiunilor-ue-autonomia-etnica-nu-este-in-dizarmonie-cu-statul-de-drept–114051.html). Dar noi, cei de la UDMR nu preferăm expresia „autonomie etnică”, deoarece este interpretată greşit de presa şi elita politică românească, comparativ cu expresiile „autonomie teritorială” şi „autonomie culturală” – ambele oarecum deja există, despre aceasta am ţinut mai multe prelegeri în cursul anului. Interpretarea greşită constă în faptul că prin acest tip de autonomie românii înţeleg sinonima secesiunii, a independenţei, iar maghiarii prin autonomie înţeleg un cadru instituţional în interiorul statului român, cu atribuţii, foruri decisive, nimic special ceea ce nu ar exista în Europa. Deci autonomia nu înseamnă independenţă, autonomia teritorială nu înseamnă stat suveran, nu ar avea graniţe cu puncte de control şi vamă cum îşi închipuie mulţi. Ceea ce dorim ar fi benefic şi pentru alte zone ale ţării, indiferent dacă acelea au locuitori minoritari sau nu.

Totodată, trebuie să vorbim despre autonomia locală care este asigurată de Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg pe 15 octombrie 1985, ratificată de Parlamentul României prin Legea nr. 199/1997. Aceasta asigură subsidiaritate unităţilor administrativ-teritoriale, asigură condiţiile pentru munca în interesul comunităţilor locale, iar noi, cei de la Consiliul Judeţean Harghita, în cooperare cu localităţile din judeţ, ne străduim să ne putem folosi de posibilităţile asigurate de cadrul legal, pentru că am convingerea că deciziile locale sunt cele mai credibile pentru cetăţeni. Prefer munca, nu sloganurile sau discursurile artificiale. Pe baza acestui principiu am iniţiat clăcile pentru reabilitarea unităţilor de învăţământ şi căminelor culturale, programul pentru dezvoltarea satelor mici, am sprijinit cooperarea fermierilor, promovarea produselor tradiţionale şi multe altele. Prin dialog putem găsi soluţii pentru problema oamenilor şi nu trebuie să ne temem de nici o propunere, invitaţie la dialog pe diferite teme.

Aveţi relaţii, colaborări cu Cluburile Panorama?

– Nu am auzit până în momentul de faţă despre aceste cluburi. Dar un moment, introduc această denumire în Google. Văd că este un ONG în Ungaria cu numele de Panoráma Világklub. Nici despre această denumire nu am auzit până în momentul de faţă.

– Am auzit că se doreşte înfiinţarea de lectorate Sapientia (sau lectorate maghiare) pe lângă Universitatea Iaşi, precum şi deschiderea unor Case Maghiare în Iaşi şi Bacău…

– Dacă Universitatea „Sapientia” colaborează cu o universitate de prestigiul Universităţii Iaşi, acest lucru este un fapt îmbucurător. Nu am auzit, de altfel, despre aceste iniţiative.

Veţi recandida pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean? Ce aspiraţii aveţi şi cum vă vedeţi traseul politic în UDMR: o funcţie mai mare la nivel naţional sau mai mică decât în prezent?

– Da, voi candida în 2016. În ceea ce priveşte traseul meu politic în UDMR, cred că funcţia de preşedinte CJ este un vârf de carieră. Ponderea judeţului Harghita în electoratul UDMR este asemănătoare cu ponderea a 7-8 judeţe în electoratul unui partid românesc, sau dublul Bucureştiului. Am numai un şef, electoratul, şi nu vreau alt şef. De aceea îmi pot permite să scriu de exemplu pe contributors.ro ceea ce gândesc. Şi dacă nu sunt de acord cu ceva, pot să-mi exprim opinia liber, fără deranjamente în legătură cu ce va fi după.

Ce părere aveţi că principalul negociator cu UDMR, d-l Hrebenciuc, este în puşcărie? Consideraţi normal ca atâtea lucruri care hotărăsc viaţa românilor şi ungurilor de aici să fi fost decise netransparent, la o bere, de domnii Hrebenciuc şi Verestóy?

– Domnul Hrebenciuc momentan este urmărit penal împreună cu fiul său, ambii sunt arestaţi. Să fi urmărit penal este un calvar în sine. Să fi urmărit penal împreună cu copilul tău, cred că este o situaţie realmente infernală. Şi prezumţia de nevinovăţie este valabilă şi pentru dânsul.

În privinţa deciziilor care hotărăsc viaţa tuturor cetăţenilor, forul decizional este Parlamentul. Acesta contează, nu alte discuţii.

Consemnare de M. GROZA

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. Your cranium must be prtctoeing some very valuable brains.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*