Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Astăzi, în Catedrala Patriarhală din Bucureşti, în timpul Sfintei Liturghii din Joia Mare este sfinţit Marele Mir prin rugăciunea tuturor membrilor Sfântului Sinod. După cum afirma Preafericirea sa Daniel, Patriarhul României, „această tradiţie a noastră este una veche. Încă înainte de obţinerea Autocefaliei în 1885 a fost sfinţit Marele Mir şi în Ţara Românească şi Moldova de către patriarhii de Constantinopol sau de Ierusalim care au poposit adesea după ajutoare în Ţările Române. Sfinţirea Marelui Mir anul acesta este a 22-a în ordinea cronologică şi reprezintă un prilej de bucurie şi de mare solemnitate. Sfântul şi Marele Mir are o lucrare precisă, sfinţitoare. Cu el se sfinţeşte Sfânta Masă din Sfântul Altar, care simbolizează mormântul Domnului, se sfinţesc antimisele, acea icoană pe pânză care simbolizează punerea în mormânt şi, mai recent, se adaugă şi icoana Cinei celei de Taină, tocmai pentru că se sfinţeşte Marele Mir în Sfânta şi Marea Joi, ziua instituirii Sfintei Euharistii. De asemenea, Sfântul şi Marele Mir este folosit pentru mirungerea celor nou-botezaţi, a copiilor şi a adulţilor îndată după Botez, pentru că Botezul este participarea la moartea şi Învierea lui Hristos. Reamintim faptul că Marele Mir se pregăteşte în săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului şi se sfinţeşte în Sfânta şi Marea Joi pentru că şi Marele Mir şi Sfânta Euharistie se referă ambele la taina morţii şi a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. (…) Deci Sfântul şi Marele Mir se referă la îngroparea Mântuitorului, iar Sfânta Euharistie la moartea Sa jertfelnică pe Cruce care a fost anunţată cu anticipaţie în timpul instituirii Paştilor Noi, ale Noului Legământ, şi anume Sfânta şi Dumnezeiasca Euharistie. Este o mare taină aceasta a sfinţirii Marelui Mir pentru că în ea sunt exprimate credinţa noastră în Hristos şi legătura noastră cu Hristos, Care este numit Mirul cel Sfânt, Hristos. Hristos în limba greacă înseamnă «Unsul lui Dumnezeu»”, a precizat Preafericirea Sa.
Mirul a fost pregătit prin fierbere continuă timp de trei zile la Mănăstirea „Duminica Sfinţilor Români” din Capitală, într-un spaţiu nou destinat acestei activităţi, denumit „Mirostirion”, unde persoanele desemnate au pregătit amestecul de plante, au măcinat tămâia şi smirna la o anumită granulaţie şi au pregătit cele 39 de ingrediente în ordinea folosirii lor, au pregătit decoctul de plante şi vin şi cei 400 de litri de ulei curat de măsline.
Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurenţiu, a explicat că acest proces este un „act liturgic” şi de aceea pe parcursul celor trei zile se citeşte în mod continuu din Sfânta Evanghelie, explicând apoi procesul de preparare: „În trei cazane mari s-a introdus vin curat şi în vin se fierb plantele aromate biblice. Se face un decoct. Se amestecă pentru a nu se prinde de cazan şi în momentul în care preparatul acesta este terminat se observă o omogenizare şi o fierbere a acestor plante, moment în care se va opri procesul şi se va aştepta pentru a doua zi. Apoi urmează partea în care activitatea se va concentra pe cazanul cel mare de 1.000 de litri unde se va pune untdelemnul. Vinul dă posibilitatea ca din plantele pe care le introducem acolo să rămână esenţa lor”. Apoi, ceea ce rezultă din acest amestec „se va pune în cazanul cel mare cu untdelemn de măsline şi acela va fi produsul final când prin fierbere continuă şi prin pregătirea aceasta” plantele se vor lăsa în partea de jos a vasului şi deasupra „va rămâne produsul final în care se vor introduce apoi acele mirodenii speciale”. „Produsele solide sunt mărunţite şi la final se vor introduce uleiurile şi mirul de nard va încununa tot procesul acesta. Ceea ce este foarte important este că la sfârşit se va lăsa ca el să se limpezească”, a mai subliniat Mitropolitul Laurenţiu.
