„Zilele Andrei Şaguna”, ediţia a XXXI-a, 2023

• Un nou semnal de alarmă: Scăderea dramatică a populaţiei de naţionalitate română din judeţele Covasna şi Harghita

În perioada 24 iunie – 1 iulie, cu binecuvântarea PS Andrei, episcopul Covasnei şi Harghitei, în organizarea Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (CEDMNC), a Centrului European de Studii Covasna-Harghita (CESCH) de sub egida Academiei Române şi a Asociaţiei „Ştefadina” din Bucureşti, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sf. Gheorghe (MNCR), cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului prin Serviciul Dezvoltare Comunitară din cadrul Direcţiei Dezvoltare Comunitară, Monitorizare Întreprinderi şi Instituţii Publice, au avut loc o serie de manifestări cultural-ştiinţifice în cadrul proiectului „Zilele Andrei Şaguna”, ediţia a XXXI-a.

Programul a cuprins evocări, colocvii, simpozioane, expoziţii documentare, lansări şi prezentări de carte, întâlniri cu scriitori, manifestări la care au participat peste 50 de oameni de ştiinţă şi cultură: cadre didactice universitare, cercetători, istorici, sociologi, etnografi, teologi, preoţi, profesori, scriitori şi alţi intelectuali din întreaga ţară şi din Germania şi SUA, precum şi peste 100 de participanţi din Sfântu Gheorghe şi din judeţul Covasna. Ediţia din acest an se va încheia, duminică, 23 iulie a.c., la Dobârlău, cu Nedeia Sânpetrului, serbarea câmpenească, la care vor participa peste 100 de membri ai formaţiilor folclorice din localităţile Topliţa, Întorsura Buzăului, Sfântu Gheorghe şi Miercurea-Ciuc.

Manifestările au început sâmbătă, 24 iunie a.c., prin participarea la liturghia săvârşită cu ocazia hramului Mănăstirii „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Valea Mare. În după-amiaza aceleiaşi zile, la statuia Sfântului Ierarh Andrei Şaguna din Sf. Gheorghe, la Biserica „din deal” cu hramul „Sf. Gheorghe” şi la Prima Şcoală Românească, punct muzeal din cadrul Muzeului Carpaţilor Răsăriteni, au avut loc următoarele momente: slujba de pomenire a membrilor fondatori ai Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna” şi ai celorlalte asociaţii culturale şi civice din Sf. Gheorghe, membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM); evocările aniversare – 40 de ani de la sfinţirea Catedralei Ortodoxe Sf. Gheorghe şi 100 de ani de la sfinţirea Bisericii „Sf. Gheorghe” (biserica din deal), iar la Punctul muzeal „Prima Şcoală Românească” din Sf. Gheorghe a fost prezentată comunicarea „150 de ani de la naşterea în veşnicie a Sfântului Mitropolit Andrei Şaguna.

Miercuri, 28 iunie a.c., la Punctul muzeal „Prima Şcoală Românească din Sfântu Gheorghe”, din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, a avut loc „Întâlnirea cu autori de literatură din judeţele Covasna şi Harghita”, manifestare moderată de drd. Tatiana Scurtu şi prof. Maria Stoica.

Vineri, 30 iunie a.c., la Muzeul Spiritualităţii Româneşti, de la Catedrala Ortodoxă din Sf. Gheorghe s-au desfăşurat lucrările simpozionului cu tema „Românii din Arcul Carpatic şi instituţiile lor identitare în secolele XVIII-XIX” şi a fost vernisată expoziţia „Biserici ortodoxe şi greco-catolice din judeţele Covasna şi Harghita, azi dispărute”. În aceeaşi zi, la hanul „Nufărul”, Reci, a fost prezentată conferinţa cu tema: „Ia românească din Zăbala – simbol identitar” susţinută de Alexandra Hagiu-Pintrijel, ziua fiind încheiată cu un moment „In Honorem” dedicat seniorilor participanţi la proiectele cultural-ştiinţifice iniţiate de organizatori, în ultimii 30 de ani.

Programul zilei de sâmbătă, 1 iulie a.c. a cuprins: Simpozionul cu tema „Pagini de istorie şi cultură românească (sec. XIX-XX)”; Colocviul naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei; Dezbaterea „Memorialistica, expresie a istoriei şi spaţiu de reflecţie”; prof. univ. dr. Ioan SCURTU – Evocări din vremuri trăite (cu participarea dr. Magdalena Albu, Mihai Nicolae şi dr. Ioan Lăcătuşu); prezentarea programului Conferinţei internaţionale „Gheorghe I. Brătianu şi chestiunea Mării Negre. Actualitatea unei viziuni strategice privind spaţiul de securitate din bazinul pontic”, organizator Statul Major al Apărării prin Muzeul Militar „Ştefan cel Mare”, filiala Moldova a Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Iaşi, 29-30 iunie 2023 (dr. Alin Spânu), precum şi lansarea şi prezentarea unui buchet de cărţi şi publicaţii. Cu această ocazie a avut loc înmânarea Premiilor „I.I. Rusu”, ediţia 2023, după cum urmează: dr. Florin BENGEAN, Reghin – laudatio dr. Liviu Boar şi dr. Mihai Suciu; · dr. Viorica Macrina LAZĂR, Topliţa – laudatio dr. Florin Bengean şi dr. Alin Spânu; · prof. Angelica STAN, Bilbor – laudatio prof. dr. Ciprian Fărcaş; · dr. Traian CEPOIU, Ceraşul de Câmpie, jud. Prahova – laudatio prof. univ. dr. Gheorghe Calcan; · Mihaela AIONESEI, Tg. Secuiesc – laudatio drd. Florentina Teacă şi drd. Tatiana Scurtu.

În mesajele transmise de către Sebastian Cucu, subprefectul jud. Covasna, dr. Costel Cristian Lazăr, subsecretar de stat la Ministerul Culturii şi Dragoş Burghelia, preşedintele Forumului Civic, s-a apreciat faptul că principala performanţă a Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, la aniversarea a 31 de ani de la înfiinţare, o constituie funcţionarea neîntreruptă a acesteia timp de trei decenii. Omagiind patronul spiritual al său – Sfântul Mitropolit Andrei Şaguna, membrii Ligii au reuşit să actualizeze modalităţile folosite de marele ierarh pentru dăinuirea identitară a românilor transilvăneni la contextul geopolitic actual. Acordând atenţie cunoaşterii istoriei românilor din Arcul Intracarpatic, în acelaşi timp, conducerea Ligii, împreună cu celelalte asociaţii membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, a întreprins numeroase demersuri pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor numeric minoritari din judeţele Covasna şi Harghita. Experienţa dobândită în cei 31 de ani de activitate, pusă în slujba comunităţii româneşti din judeţul Covasna, poate constitui fundamentul viitoarelor manifestări organizate în concordanţă cu provocările actuale ale societăţii româneşti şi, pe un plan mai larg, cu cele ale Uniunii Europene şi ale întregului mapamond.

S-a apreciat faptul că, în perioada 1992-2022, la manifestările cultural-ştiinţifice organizate de LAS, CEDMNC şi CESCH, inclusiv la editarea publicaţiilor şi volumelor apărute la editurile Eurocarpatica şi Grai Românesc au participat peste 2.000 de conferenţiari, din întreaga ţară şi din comunităţile istorice româneşti, de peste hotare. Cu acest prilej s-a păstrat un moment de reculegere pentru cei aproape 200 dintre aceste distinse personalităţi (ierarhi, academicieni, cercetători, istorici, etnografi, teologi, sociologi ş.a.) care au trecut la cele veşnice. Comunicările prezentate de către aceşti distinşi colaboratori au fost valorificate editorial, în publicaţiile Angvstia (17 numere, editate împreună cu MNCR), Acta Carpatica (8 numere editate împreună cu Asociaţia Ştefadina), Buletinul Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, Almanahul „Grai Românesc”, în cele 15 teze de doctorat elaborate cu sprijinul celor două Centre, 35 de volume apărute în colecţia „Profesioniştii noştri”, din cadrul Editurii Eurocarpatica şi în cele 100 de volume în colecţia „Centenarul Marii Uniri”, din cadrul Editurii Eurocarpatica. Pentru recompensarea morală a contribuţiei aduse la studierea realităţilor complexe din sud-estului Transilvaniei şi la sprijinirea afirmării identităţii româneşti, în mediul multietnic şi pluriconfesional al Arcului Intracarpatic, CESCH şi CEDMNC acordă anual premiile „I. I. Russu”, „Pr. prof. Ilie Moldovan” şi „Vasile Lechinţan”. Începând cu acest an, organizatorii „Zilelor Andrei Şaguna” au stabilit să fie sărbătoriţi conferenţiarii seniori care au onorat, de-a lungul anilor, cu participarea Domniilor lor manifestările organizate de cele două Centre.

Comunicările prezentate au abordat o gamă largă de probleme referitoare la realităţile complexe din zona multietnică şi pluriconfesională a Arcului Intracarpatic şi unele proiecte de cercetare, editoriale şi civice valoroase, care pot constitui exemple de bună practică. Şi de această dată, a fost tras un nou semnal de alarmă privind scăderea dramatică a populaţiei de naţionalitate română, din Arcul Intracarpatic. Astfel, în judeţele Covasna şi Harghita, în care românii sunt numeric minoritari, la recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2021 locuiau doar 76.356 (42.752 – Covasna şi 33.694 – Harghita) români, faţă de 103.534, la recensământul din 1992, când în judeţul Covasna au fost recenzaţi 54.586 români, iar în judeţul Harghita 48.948. Rezultă că, în ultimii 30 de ani, populaţia de naţionalitate română, din cele două judeţe, a scăzut cu aproape 30.000 de persoane (în medie cu 1.000 pe an). În prezent, în 24 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Covasna şi 48 din judeţul Harghita există comunităţi mici şi foarte mici, de sub 100 de locuitori români. Toate aceste comunităţi nu dispun de cadrul instituţional şi nici de resurse umane, materiale şi financiare necesare păstrării identităţii româneşti.

Informaţii de o mare gravitate sunt prezentate în Expoziţia „Biserici ortodoxe şi greco-catolice din judeţele Covasna şi Harghita, azi dispărute”. Conform datelor prezentate în expoziţie, din totalul celor 60 de lăcaşuri de cult româneşti dispărute şi distruse în ultimele trei secole, în localităţi din judeţele Covasna şi Harghita, 28 au fost ortodoxe (46%) şi 32 greco-catolice (54%). Un număr de 25 lăcaşuri de cult (41%) împreună cu comunităţile lor au dispărut înainte de anul 1918, iar un număr de 35 (59%) după anul 1918. Majoritatea celor dispărute după anul 1918, respectiv 25 de biserici ortodoxe şi greco-catolice, au fost dărâmate în perioada 1940-1944, iar credincioşii trecuţi cu forţa la confesiunile „istorice” maghiare, după Dictatul de la Viena din 30 august 1940. În 55 de aşezări etnic mixte din judeţele Covasna şi Harghita, în care au existat biserici ortodoxe şi greco-catolice, nu mai este niciun însemn, nicio urmă materială care să amintească despre existenţa comunităţilor româneşti şi a instituţiilor lor identitare.

Scăderea dramatică a populaţiei de naţionalitate română din judeţele Covasna şi Harghita afectează profund desfăşurarea vieţii religioase ortodoxe, a învăţământului şi culturii în limba română. O problemă majoră o reprezintă situaţia viitoare a parohiilor ortodoxe din localităţile etnic mixte, cu un număr mic de credincioşi. În prezent, în judeţele Harghita şi Covasna sunt 33 de parohii ortodoxe care au mai puţin de 30 de credincioşi. Din cauza vârstei medii înaintate a enoriaşilor din comunităţile menţionate şi consecinţele acestei stări de fapt asupra sporului natural al populaţiei există perspectiva ca majoritatea acestor comunităţi, într-un număr de 20-30 de ani, să dispară etnic şi confesional.

În urma scăderii populaţiei şcolare, în prezent nu mai există învăţământ în limba română în zeci de localităţi din cele două judeţe, inclusiv în câteva oraşe.

Românii din această parte de ţară nu dispun de instrumente legale şi pârghii eficiente pentru a contracara prin forţe proprii efectele negative ale descentralizării, în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale aflate sub autoritatea perpetuă a formaţiunilor etnice maghiare. Comunitatea românească din cele două judeţe a pierdut total puterea de a-şi promova la nivel local interesele şi de a influenţa deciziile majore referitoare la ea căci gradul său de reprezentativitate nu îi permite acest lucru.

În aceste condiţii, a fost din nou necesitatea elaborării, de către Guvernul României, a unui program de salvare identitară a acestor comunităţi şi includerea acestuia în strategia de dezvoltare economică, socială şi culturală a celor două judeţe în scopul asigurării de noi locuri de muncă şi armonizarea convieţuirii interetnice în această zonă binecuvântată din inima ţării.

Manifestările organizate s-au bucurat de aprecierea favorabilă din partea participanţilor, care şi-au exprimat disponibilitatea continuării acţiunilor de solidaritate cu românii numeric minoritari din Arcul Intracarpatic. Organizatorii adresează sincere mulţumiri tuturor participanţilor, colaboratorilor şi partenerilor care au contribuit la buna organizare şi desfăşurare a ediţiei a 31-a a „Zilelor Andrei Şaguna” şi, în primul rând, Secretariatului General al Guvernului prin Serviciul Dezvoltare Comunitară din cadrul Direcţiei Dezvoltare Comunitară, Monitorizare Întreprinderi şi Instituţii Publice.

Biroul de presă al LCCAS

Comentarii:

comentarii