Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Volumul „365 de lămuriri în compania lui Laurenţiu-Ciprian Tudor” prezentat publicului din Miercurea Ciuc | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 26 aprilie 2024
Home » Cultură » Volumul „365 de lămuriri în compania lui Laurenţiu-Ciprian Tudor” prezentat publicului din Miercurea Ciuc
Volumul „365 de lămuriri în compania lui Laurenţiu-Ciprian Tudor” prezentat publicului din Miercurea Ciuc

Volumul „365 de lămuriri în compania lui Laurenţiu-Ciprian Tudor” prezentat publicului din Miercurea Ciuc

Un inedit dialog zilnic între binecunoscutul om politic şi diplomat Teodor Baconschi şi jurnalistul cultural Laurenţiu-Ciprian Tudor, desfăşurat pe durata Anului Centenar, realizând un panoramic al devenirii noastre ca români şi al României de astăzi, asupra culturii, religiei şi valorilor naţionale. „O carte cât o bibliotecă”, aşa cum a numit-o preotul dr. Cristian Muntean

Marele absent de la evenimentul de vineri seară a fost diplomatul şi scriitorul Teodor Baconschi, autorul celor „365 de lămuriri în compania lui Laurenţiu-Ciprian Tudor”, despre care declara că este cartea în care se dezvăluie „cel mai mult”.

Deşi afectat de o răceală puternică, dl Baconschi a dorit să participe la prezentarea de la Miercurea Ciuc. Ajunsese la Cercul Militar, când starea sa de sănătate s-a deteriorat grav, necesitând internarea.

Evenimentul, moderat de poetul Ionel Simota, a continuat în ciuda îngrijorării vădite a invitaţilor – prof. dr. Maria Sturzu, sociologul, poetul, eseistul şi jurnalistul cultural Laurenţiu-Ciprian Tudor, a părintelui profesor dr. Cristian Muntean, deopotrivă poet şi eseist, membru al filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor din România – şi a participanţilor.

Dintru început, poetul Ionel Simota a stârnit interesul publicului, afirmând că i se va înfăţişa „o carte foarte importantă (…), care vorbeşte despre adevăruri istorice, culturale şi religioase profunde despre România”.

La rândul său, preotul şi eseistul Cristian Muntean a subliniat generozitatea teologului şi politicianului Baconschi de a accepta să se expună, timp de 365 de zile, tirului de întrebări „incomode” lansat de Laurenţiu-Ciprian Tudor. „Baconschi te face să ai libertatea de a avea o opţiune de gând şi să ai atitudini, îţi curăţă mintea de toate bolnăvelile intelectualiste (…) care nu ţin de educare. (…) Te formează, îţi dă sentimentul că poţi mai mult. Are un discurs care i-ar putea plictisi pe unii, este un discurs elevat şi nu coboară de la el. (…) A trăit toate dimensiunile într-o stare aristocrată a culturii. Avem nevoie de astfel de oameni, de repere ale intelectualităţii şi credinţei”, a apreciat părintele profesor.

Avea să ne spună prof. dr. Maria Sturzu, cea care a recenzat această lucrare literară, că în acest an „Sfântul Nicolae nu ne-a adus doar un dar, ci 365 de daruri, pentru a avea câte o bucurie sufletească în fiecare zi a anului ce vine”. „Parcurgând traseul eseistic din lămuririle intervievatului, ar trebui să ne regăsim în fiecare poveste: în poezie (vorbind despre Eminescu sau N. Stănescu) sau în iţele justiţiei actuale ori mai vechi, sau în analiza sociologică atât de realist şi concret făcută asupra generaţiei tinere, a celor de dinainte sau a celor care vor urma; ne putem vedea ca în oglindă consumând sărbători, fără a le sfinţi cum se cuvine, după cum precizează jurnalistul Laurenţiu Ciprian-Tudor. De asemeni, regăsim în aceste minunate lămuriri, lecţii, în sensul lor concret, laic, lecţii despre Revoluţia din 1989, despre onorarea originii noastre, atât naţionale, cât şi a celei creştine, despre umanism, despre cum este văzută şi nevăzută România în lume, despre mass-media sufocantă şi sufocată, în acelaşi timp, despre noi, cei de aici, din Transilvania, împreună cu ai noştri prieteni sau vecini, maghiarii – întrebare care solicită un răspuns diplomatic, adecvat şi, cred eu, realist. Regăsim în aceste frumoase lămuriri explicaţii logice şi pertinente ale unor fenomene cotidiene din zilele noastre sau din urmă, cum ar fi: Facebook, politica guvernamentală, lectura din carte versus lectura pe Kindel, educaţia, intelectualitatea românească elevată versus cea programată, homosexualitate, actul râsului, libertatea în artă prezentă sau/şi absentă, relaţia individului cu biserica, capacitatea de a admira, de a sta singur – cu sensul de a te locui tu, pe tine însuţi, de a fi sau nu fericit, de a fi rău, prieten, ascet, de a fi scriitor – toate gânduri ale diplomatului Teodor Baconschi, cel care se şi consideră cetăţean în Republica literelor”, a detaliat prof. dr. Maria Sturzu.

Laurenţiu-Ciprian Tudor, cel care i-a adresat zi de zi întrebări omului de cultură Teodor Baconschi, începând din 5 decembrie 2017, ziua în care Regele Mihai, ultimul monarh constituţional al României, a trecut la cele veşnice şi până în 3 decembrie 2018 – pentru că ultima întrebare i-a fost lăsată maestrului – aşteptând răspunsuri, care au venit punctual, a mărturisit că acest volum reprezintă „cea mai deplină întâlnire culturală” pe care a avut-o, o carte în care a încercat să îşi dea măsura şi altfel nu numai ca poet şi autor de cronică literară, ci uzând, de această dată, de profesia sa de psihosociolog. Ne recomandă să o citim pentru că „această carte este o poartă, o analiză a României la 100 de ani, este o carte despre educaţie, despre formare, despre felul în care ne aşezăm în viaţa noastră, despre modul în care ne asumăm identitatea, locul, despre a alege să fim în ţara noastră şi cu ea, o carte a întrebărilor mărunte şi a întrebărilor marii filosofii, o întâlnire între un psihosociolog şi un antropolog al religiilor, o carte între doi scriitori, între un poet şi un fiu de poet, între doi oameni care iubesc scrisul frumos, înţelepciunea, moderaţia şi îşi proiectează existenţa într-o perspectivă creştin-ortodoxă. Este o carte despre noi înşine, despre România, o carte în care doi oameni intră în dialog în mod deschis, dincolo de sobrietăţile lor, de măştile sociale, de rolurile pe care le jucăm fiecare în dramaturgia socială”.

Seara de lectură a fost îmbogăţită de prestaţia profesoarei Márton Emőke de la Liceul de Arte „Nagy István” din Miercurea Ciuc, absolventă a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, premiată în nenumărate rânduri, care a deschis şi închis evenimentul cu piese cântate la flaut.

A urmat şedinţa de autografe, iar cei care au dorit să-şi dezvolte zestrea materială şi spirituală, au putut achiziţiona volumul „365 de lămuriri în compania lui Laurenţiu-Ciprian Tudor”, abia prezentată iubitorilor de carte din Miercurea Ciuc.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.