Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Suprafaţa destinată culturii de bază a judeţului, respectiv cartofului, a scăzut constant în judeţul Harghita în ultimii ani, printre principalele cauze numărându-se creşterea preţurilor la combustibil, îngrăşăminte şi pesticide şi importurile masive din Uniunea Europeană. Potrivit unei informări prezentate de directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţene (DAJ) Harghita, Romfeld Zsolt, în şedinţa de luni a colegiului prefectural, dacă în urmă cu 10 ani în judeţ erau 14.500-15.000 de hectare cultivate cu cartofi, în 2022 aceste suprafeţe au scăzut la 6.950 de hectare, ajungând în 2023 la 6.500 de hectare.
Scăderea suprafeţei totale cultivate cu cartofi se datorează reducerii consumului pe cap de locuitor, creşterii producţiei medii la hectar, importurilor masive din alte state ale Uniunii Europene, organizării slabe a producătorilor, accesului greu al producătorilor simpli în hipermarketuri şi majorării preţurilor la combustibil, îngrăşăminte chimice şi pesticide. Diminuarea terenurilor destinate cartofului se observă în principal în cazul producătorilor mici, care îşi reduc aceste suprafeţe din ce în ce mai mult, cultivând această plantă numai pentru consumul familiei şi pentru furajare. În rândul producătorilor mari nu a fost constatată o astfel de scădere a suprafeţei, aceştia având alte posibilităţi de depozitare, sortare şi valorificare a producţiei. Culturile de cartofi se află în prezent în diverse faze de vegetaţie, în funcţie de perioada plantării. Există culturi plantate mai devreme, care se află în faza de dezvoltare a tufei, dar sunt şi culturi în faza de răsădire. Condiţiile climatice sunt favorabile pentru dezvoltarea plantelor, în această perioadă efectuându-se lucrări de întreţinere a culturilor şi tratamente pentru combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor. Având în vedere precipitaţiile din ultima perioadă au fost emise deja buletine de avertizare, deoarece condiţiile climatice au favorizat dezvoltarea bolii mana cepei a rapănului, dar şi a bolii foliare la cerealele păioase de toamnă şi primăvară. A fost emisă deja avertizare şi pentru mana cartofului.
Directorul DAJ Harghita a mai informat că o scădere semnificativă s-a înregistrat şi în cazul culturilor de sfeclă de zahăr. Dacă în urmă cu şapte ani în judeţ erau 350 de hectare cultivate cu sfeclă de zahăr, suprafaţa a scăzut până la 160 de hectare în 2021 şi s-a diminuat în continuare la 91 de hectare în 2022 şi apoi la 82 de hectare anul acesta. Diminuarea suprafeţei se datorează preţului mic oferit de fabricile de zahăr şi scumpirii combustibilului, îngrăşămintelor chimice şi pesticidelor.
Suprafaţa cultivată cu porumb boabe se menţine însă la nivelul anilor anteriori, dar este una redusă în raport cu posibilităţile existente şi din cauza pagubelor produse de animalele sălbatice. În schimb, cultura porumbului de siloz şi a lucernei se extinde din ce în ce mai mult în rândul producătorilor agricoli care deţin ferme zootehnice. Totodată, în ultimii ani au crescut suprafeţele cultivate cu arbuşti fructiferi, respectiv cu coacăz negru, zmeură sau afine.
Romfeld Zsolt a precizat că achiziţionarea carburanţilor necesari pentru lucrările de înfiinţare şi de întreţinere a culturilor în primăvara acestui an s-a făcut la preţul integral practicat la staţiile de distribuire a combustibilului, dar vor fi acordate ulterior subvenţii prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Potrivit acestuia, procesele vegetative ale culturilor de câmp se desfăşoară, per ansamblu, normal, starea de vegetaţie menţinându-se bună. Cerealierele de toamnă, orzul şi grâul, parcurg fazele de înspicare, iar cele de primăvară trec prin etapele de burduf şi de alungire a paiului, în cazul culturilor de sfeclă de zahăr şi de porumb apărând primele perechi de frunze.
Directorul DAJ Harghita a menţionat că toamna anului 2022 a fost deficitară în ceea ce priveşte precipitaţiile, iar în 2023 au fost doar câteva zile, în lunile ianuarie şi februarie, când zăpada a acoperit parţial culturile de toamnă. Culturile semănate în toamnă au răsărit bine, în special grâul şi orzul şi s-au dezvoltat suficient, chiar dacă au fost câteva zile cu temperaturi situate între minus 15 şi minus 20 de grade, în care acoperirea cu zăpadă nu a fost suficientă, iar gerul a afectat partea aeriană a plantelor. Cu toate acestea, 97 la sută din culturi au rămas cu o densitate normală, iar în urma ploilor din perioada aprilie-mai s-au dezvoltat foarte bine, a mai precizat Romfeld Zsolt.
E.G.
