Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Preţurile la energie au cunoscut o creştere importantă începând cu a doua jumătate a anului 2021, cu impact semnificativ atât asupra populaţiei, cât şi agenţilor economici. De asemenea, nivelul preţurilor atins la energia electrică şi la gazele naturale a fost principalul motiv pentru care a crescut inflaţia substanţial, pe care o resimţim cu toţii.
Pe lângă costurile cu energia electrică şi gazele naturale, o creştere importantă a preţurilor s-a înregistrat şi la lemn, atât cel de foc, cât şi cel destinat industriei.
La Direcţia Silvică (DS) Harghita, preţurile au crescut în medie cu 100%. Directorul DS Harghita, ing. Cătălin Mutică, a explicat că din vara anului 2021 s-a observat o cerere mai mare pe piaţă pentru lemnul de calitate, astfel că preţurile au început să crească. Astfel, la licitaţiile mari organizate de DS Harghita la sfârşitul anului trecut, în care se vând cantităţi importante de lemn ce vor fi exploatate în 2022, preţurile medii practic s-au dublat. La licitaţia de la finalul anului 2020, pentru masa lemnoasă ce s-a exploatat în 2021, DS Harghita a vândut lemnul la un preţ mediu de aproximativ 160-180 de lei, în funcţie de sortimente. La licitaţia din luna decembrie 2021, preţul mediu a fost de aproximativ 350 de lei.
În alte părţi ale ţării preţul mediu a fost mult mai mare. Ing. Cătălin Mutică a explicat că lemnul scos la licitaţie de DS Harghita a avut o structură mai echilibrată, motiv pentru care creşterea a fost mai mică. „Adică am avut şi lemn subţire, lemn din produse accidentale şi lemn din produse principale, într-o structură echilibrată, aproape egale şi atunci preţul lemnului a suferit doar o dublare. În alte părţi ale ţării, unde lemnul din produse principale a predominat, acolo preţul a crescut mai mult”, a spus directorul direcţiei silvice.
Posibile cauze
Creşterea preţurilor la lemn a stârnit reacţii acide din partea reprezentanţilor asociaţiilor agenţilor economici din industria forestieră. Aceştia au acuzat că s-a diminuat cantitatea de lemn pusă pe piaţă, ceea ce a generat creşterea preţurilor. Acest lucru s-ar datora, printre altele, faptului că sunt anumite norme legislative care blochează procesul de punere a lemnului pe piaţă, în special prevederi care privesc avizarea amenajamentelor silvice de către organismele de mediu, care ar încetini punerea pe piaţă a unei cantităţi de lemn în fiecare an. Întrebat fiind despre acest aspect, ing. Cătălin Mutică a spus că suprafaţa amenajată în fiecare an este numai o parte din fondul forestier „şi nu cred că masa lemnoasă care întârzie să apară în piaţă creează un deficit de lemn atât de mare încât să ducă la o mărire de preţ atât de accentuată”.
O altă prevedere care a atras critici din partea reprezentanţilor industriei forestiere s-a referit la obligaţia revizuirii amenajamentelor silvice aflate în vigoare care se suprapun total sau parţial pe suprafeţele unor arii naturale protejate. Ordinul a fost emis la sfârşitul anului trecut. În România sunt foarte multe arii naturale protejate, ceea ce înseamnă că cea mai mare parte a amenajamentelor silvice trebuie să fie supuse revizuirii. Ordinul a fost emis pentru a evita sancţiuni din partea Uniunii Europene datorită modului cum au fost avizate amenajamentele silvice. Este vorba în special de proceduri privind consultarea publicului în cazul amenajamentelor silvice care se suprapun total sau parţial peste arii naturale protejate.
Ing. Cătălin Mutică a precizat referitor la acest aspect că amenajamentele silvice sunt pe o perioadă de 10 ani. Iar acest ordin presupunea că pentru lucrările ce urmau a fi executate în perioada rămasă până la finalizarea celor 10 ani trebuia să se facă demersuri la agenţia de protecţia mediului pentru a obţine o reavizare, care să fie în concordanţă cu normele de mediu. Reavizarea amenajamentelor trebuia să înceapă în luna februarie, însă Curtea de Apel Alba Iulia a suspendat aplicarea acestui ordin, într-un proces între Asociaţia Administratorilor de Păduri din România şi Ministerul Mediului. Ordinul este suspendat până la soluţionarea procesului pe fond. Practic, a spus ing. Cătălin Mutică, în momentul de faţă amenajamentele silvice nu trebuie revizuite.
Pe de altă parte,directorul DS Harghita a declarat că RNP – Romsilva se pregăteşte în momentul de faţă să pună pe piaţă o cantitate mai mare de lemn fasonat. Acest lucru se datorează faptului că, potrivit Codului silvic, din 2023 există obligativitatea ca RNP – Romsilva şi structurile subordonate să valorifice cel puţin 50% din totalitatea masei lemnoasă în formă fasonată. Astfel, pentru a fi pregătiţi pentru 2023, „în acest an, RNP – Romsilva şi, implicit, DS Harghita îşi propun să pună pe piaţă 46% din lemn sub formă fasonată”. Însă, până să ajungă lemnul să fie exploatat în rampă, trebuie urmate procedurile de achiziţie publică pentru organizarea exploatării masei lemnoase. După aceea urmează autorizarea partizilor, exploatarea masei lemnoase şi de abia după ce lemnul ajunge în rampă se vor putea organiza licitaţii. „Şi aici există o întârziere a punerii lemnului pe piaţă, dar suntem aproape cu toată masa lemnoasă în proceduri şi deja mare parte din ea în exploatări forestiere”, a spus ing. Cătălin Mutică.
Acesta a mai precizat că la DS Harghita nu este vorba despre cantităţi foarte mari de lemn, deoarece terenurile forestiere de stat au o suprafaţă relativ redusă în judeţ, comparativ cu alte direcţii silvice din ţară.
Tendinţa în UE este de a conserva şi mai mult fondul forestier
Directorul direcţiei silvice a mai spus că în momentul de faţă tendinţa Uniunii Europene este de a conserva şi mai mult fondul forestier şi de a găsi măsuri alternative, cel puţin pentru energia produsă de lemn, pentru încălzirea locuinţelor. De asemenea, măsurile de mediu adoptate de UE sunt de la an la an mai restrictive, iar în viitor este posibil să se diminueze cantitatea de masă lemnoasă care va fi pusă în circulaţie, atât în ceea ce priveşte lemnul de foc, cât şi cel destinat industriei. Bineînţeles, dacă vor fi găsite alternative, pentru a nu se perturba piaţa. În momentul de faţă, preţurile la lemn în Europa Occidentală, unde măsurile ecologice sunt de mult timp puse în practică, nu sunt deosebit de mari. De exemplu, în Germania, Austria, Franţa, în momentul de faţă, preţurile nu sunt mai mari decât cele practicate în ţară.
Totuşi, a precizat directorul direcţiei silvice, din punctul de vedere al silvicultorului, în momentul de faţă, la consumul actual de lemn al României comparativ cu creşterile anuale nu există motiv de îngrijorare că fondul forestier se diminuează. Concluzia reiese din datele oficiale cuprinse în Inventarul Fondului Forestier Naţional întocmit de ICAS, din care rezultă că creşterea anuală a pădurilor româneşti este mult mai mare decât acum 10 ani de zile, la fel şi volumul la hectar.
Preţurile la licitaţiile din ianuarie şi februarie au rămas la nivelul celor din decembrie
Ing. Cătălin Mutică a declarat că DS Harghita a organizat licitaţii şi în lunile ianuarie şi februarie, iar tendinţa a fost ca preţurile să rămână constante şi nu să crească. Concret, preţul mediu la care s-a vândut lemnul în luna decembrie a rămas acelaşi şi în lunile ianuarie şi februarie.
Preţul lemnului de foc destinat populaţiei a crescut cu 30%
În legătură cu lemnul de foc destinat populaţiei, ing. Cătălin Mutică a spus că pentru anul 2022 DS Harghita preconizează că va vinde aproximativ 1.000 metri cubi. „Noi vindem foarte puţin lemn de foc pentru populaţie”, a spus directorul DS Harghita. Acesta a precizat că lemnul de foc este din specia răşinoase, care nu are o putere calorică mare şi nici nu este căutat de populaţie. DS Harghita nu vinde lemn de fag, care este căutat de populaţie. În 2022, preţul lemnului de foc la direcţia silvică este de 200 lei/metru cub, în creştere cu aproximativ 30% faţă de anul trecut.
În schimb, preţul lemnului de foc care generează o putere calorică mare, oferit spre vânzare de agenţii economici, cel mai probabil va creşte. Şi asta deoarece agenţii economici cumpără lemnul la licitaţii de la primării, RNP – Romsilva sau de la proprietari la preţuri mai mari, astfel că şi lemnul de foc va fi mai scump.
Direcţia Silvică Harghita are în administrare o suprafaţă totală de 90.284 hectare fond forestier sau vegetaţie forestieră în afara fondului forestier (1.661 ha). Din acest total, aproape 23.000 hectare sunt proprietate publică a statului, iar restul suprafeţei aparţine altor proprietari, dar este administrată de direcţia silvică.
Suprafaţa forestieră totală a judeţului Harghita este de 264.109 ha. (Şt. Pătrîntaş)
