Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, şi-a exprimat nemulţumirea în legătură cu prevederile recentei ordonanţe de urgenţă a Guvernului privind măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare pentru anul 2023 şi a atras atenţia asupra efectelor negative asupra procesului de planificare a investiţiilor şi a absorbţiei fondurilor necesare. „Din cauza unor obişnuinţe greşite, în România, în cel mai fericit caz avem un buget aprobat de Crăciun, adică la sfârşitul lunii decembrie. Acest lucru are un impact direct asupra momentului în care autorităţile publice locale pot aproba bugetele. De ce aduc în discuţie aceste momente dintr-un calendar? Pentru că, luând în considerare obiceiurile sau varianta optimă, deciziile administraţiei publice centrale şi locale, noi avem nouă luni la îndemână în care avem capacitatea maximă de a concepe proiecte, strategii şi de a derula proiecte de execuţie. Efectiv, prima dată când o autoritate publică locală poate să meargă către o procedură de achiziţie publică este luna aprilie, pentru orice activitate, pentru simplul motiv că, dacă nu ai un buget stabil aprobat anual, nu poţi să faci achiziţii publice. Noi încercăm întotdeauna, pentru proiectele care pot fi identificate ca şi proiecte multianuale, ca ultima parte a anului să o folosim pentru proceduri de achiziţie publică, pentru ca în momentul în care acele proceduri ajung la maturitate de contractare proiectantul să poată să se apuce de treabă, să pregătească studii de fezabilitate, proiecte tehnice pentru ca undeva în lunile de vară, pentru proiecte mai mici sau pentru proiectele mari probabil în toamna anului următor, să putem să ajungem în momentul în care începem o procedură de achiziţie publică pentru executare. Şi pentru proiectele majore care sunt multianuale de obicei folosim perioada octombrie-decembrie pentru a face procesul de achiziţie publică ca să putem să pregătim startul în primăvară a acestor proiecte. Noi am pregătit pentru perioada următoare, pentru lunile noiembrie şi decembrie, proceduri pentru studii de fezabilitate şi proiecte tehnice, proceduri de achiziţie pentru 16 teme, care au un impact direct asupra absorbţiei fondurilor europene sau a fondurilor guvernamentale”, a declarat într-o conferinţă de presă Korodi Attila. Acesta a precizat că, cel mai probabil, cele 16 proceduri ar putea fi lansate doar în perioada aprilie-mai, ceea ce înseamnă că ar putea fi semnate contractele pentru proiecte tehnice şi studii de fezabilitate abia în vară, ceea ce ar pune sub semnul întrebării implicarea în proiectele care vor fi lansate la nivelul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Centru, de exemplu pe Programul Operaţional Regional.
„Guvernul a spus că prin această decizie doreşte să aibă un control mai riguros asupra cheltuirii banului public la sfârşit de an şi să facă, dacă se poate, economii. Nu vor fi bifate din punct de vedere strategic aceste ţinte, dacă ne gândim numai la aceste 16 teme de proiectare, pentru că în momentul în care pe noi ne blochează să lansăm proceduri de proiectare sau pentru studii de fezabilitate, care oricum nu sunt mature pentru plată la sfârşit de an şi astfel oricum n-ar fi o cheltuială pentru statul român, va fi o deficienţă în momentul absorbirii fondurilor europene pentru anii următori. Deci, vor fi amânate cu o jumătate de an sau cu un an cel puţin, lucruri strategice care vor avea impact, în anii 2024, 2025, 2026, direct asupra capacităţii statului român de a absorbi fonduri europene. Acestea sunt consecinţele generale. Sunt şi pe partea de execuţie câteva lucruri care, pentru noi, din punct de vedere al municipalităţii, erau importante, care erau programate, pentru că aceste execuţii reprezentau o urmare firească a unor finalizări de proiecte tehnice şi studii de fezabilitate. Deci, sunt foarte multe lucruri pe care nu le vom face şi totuşi veţi vedea că în Miercurea-Ciuc şantiere vor exista. Asta arată şi volumul la care lucrăm. Vor fi foarte multe activităţi în cele două luni, noiembrie şi decembrie, dar normal este să avem cel puţin dublu faţă de ce ne lasă Guvernul, pentru că dacă nu facem aşa nu putem să prindem anii următori în acelaşi ritm şi aceeaşi capacitate instituţională. Chiar dacă sunt câteva detalii care poate nu par relevante, acestea arată dimensiunea problemei cu care ne confruntăm. Cea mai mare problemă pe care o vedem este aceea că, chiar dacă la ora actuală să achiziţionezi un studiu de fezabilitate, un proiect tehnic din punct de vedere al plăţilor n-are niciun impact asupra bugetului şi cheltuielilor publice pe sfârşit de an, pentru că aceste proceduri se maturizează cel mai devreme la sfârşit de an sau dacă sunt multianuale, atunci la începutul anului, acelea intră la maturitate şi execuţie şi plată undeva la sfârşitul primăverii, începutul verii, cel mai devreme. Această decizie de blocare a încheierii de noi contracte va avea impact direct asupra absorbţiei fondurilor publice pentru investiţii”, a afirmat Korodi Attila.
Edilul a arătat, între altele, că în urma măsurilor decise de Guvern nu vor putea fi achiziţionate deocamdată proiectele tehnice pentru reţeaua de staţii de încărcare a maşinilor electrice, sunt mari semne de întrebare în legătură cu perioada de implementare a unui mare proiect privind iluminatul public, vor fi afectate procedurile referitoare la strategia energetică a oraşului, dar şi cele privind lucrările de reabilitare a Aleii Pictor Nagy István sau nu vor putea fi făcute studiile de fezabilitate pentru „Campusul pentru învăţământul dual”, pentru reconstrucţia fostei Case de Cultură a Sindicatelor sau pentru amenajarea a două sensuri giratorii în oraş.
„Sunt semne de întrebare majore dacă vom putea semna contractul, chiar dacă procedura de achiziţie a fost începută, pentru elaborarea PUZ-ului pentru parcul industrial. Şi acela este de importanţă strategică pentru a putea aplica pentru proiecte de parc industrial care vor fi lansate anul viitor şi după aceea în 2025. Sunt cel puţin trei proiecte europene care vor fi nu direct accesibile, ci pe bază de concurs pe Programul Operaţional Regional, unde nu vom putea face studiile de fezabilitate. Sunt câteva exemple, dar proiectarea reabilitării curţii şcolii Nagy Imre, unde învaţă 1.100 de elevi, nu poate fi făcută şi este urgentă, trebuie refăcut tot studiul de fezabilitate pentru că a fost unul total greşit şi nu vom putea face. Pe partea de execuţie, noi vedem câteva lucruri, dar importante erau proiectările, pentru că acelea, să zicem, sunt lucruri care au impact direct asupra capacităţii noastre de absorbţie pentru anii următori”, a mai spus primarul municipiului Miercurea-Ciuc.
Korodi Attila a vorbit despre mai multe lucrări a căror execuţie va fi afectată anul acesta, cum ar fi cele privind reabilitarea străzilor Kós Károly, Iancu de Hunedoara şi Sâncrăieni sau a Pieţei Gál Sándor, extinderea reţelei de iluminat public, reabilitarea Galeriei Nagy István, modernizarea sistemului de prevenire a incendiilor de la Cetatea Mikó, îndepărtarea unor copaci care prezintă pericol pentru pietoni şi traficul rutier, iar în plus, programul Rabla Local s-a blocat. Totodată, nu se vor putea derula procedurile de achiziţie pentru montarea de radare de atenţionare pentru autoturisme pe străzile Szék, Câmpul Mare şi Braşovului sau pentru cumpărarea a două aparate drugtest pentru poliţia municipală şi a unui defibrilator public.
„Şi în domeniul vieţii culturale avem probleme destul de serioase, care afectează atât comunitatea maghiară, cât şi comunitatea românească, pentru că în afara zilei de 1 Decembrie şi sfârşitul de an, care este foarte ciudat definit, deci foarte greu putem să le încadrăm, nu avem dreptul să finanţăm nimic. Aşa că sunt semne de întrebare. De exemplu, sunt semne de întrebare, dacă spectacolul echipei lui Pavel Bartoş va avea loc. Nu ştiu dacă avem dreptul să finanţăm. Acest lucru trebuia să se întâmple în luna noiembrie. Întâlnirea Primaşilor Transilvăneni nu se va organiza, pentru că nu avem dreptul să utilizăm fonduri publice şi nu avem cum să facem. (…) Nu vom putea edita varianta în română şi engleză a volumului Cartea de bucate a franciscanilor. Nu era un buget semnificativ, dar era de relevanţă şi un instrument cultural prin intermediul căruia puteam vorbi despre comunitatea din Ciuc în alte oraşe şi alte regiuni. Am dorit să facem un proiect foarte important pentru noi – să avem un ghid al turistului pentru Miercurea-Ciuc, în trei limbi, aşa cum găseşti în orice mare oraş din Occident. Şi acest proiect s-a oprit, nu ştim când îl vom putea relansa, probabil în primăvară, cândva. Nu vom putea avea nici evenimente legate de Gala Sportivilor, care se organizează la sfârşit de an sau orice eveniment cultural sau al profesiilor şi în care noi suntem de obicei parteneri. Deci, din punctul de vedere al proiectării bugetului municipiului Miercurea-Ciuc, impactul acestor măsuri nu este mare, dar impactul strategic, mai ales pe partea de strategii, de studii de fezabilitate şi proiecte, care ar trebui să prindă anumite termene limită, mai ales pe proiectele cu fonduri europene, va fi unul semnificativ”, a mai afirmat Korodi Attila.
Guvernul României a adoptat, la sfârşitul lunii octombrie, un set de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ţinta de deficit bugetar asumat prin Programul de Convergenţă. Potrivit ordonanţei de urgenţă nr. 90 din 2003, autorităţile şi instituţiile publice nu vor mai încheia, anul acesta, angajamente pentru mai multe categorii de cheltuieli, respectiv cele privind bunuri şi servicii pentru alineatele „Furnituri de birou” şi „Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare”, reparaţii curente, bunuri de natura obiectelor de inventar, cărţi, publicaţii şi materiale documentare, consultanţă şi expertiză, pregătire profesională, studii şi cercetări, contribuţii ale administraţiei publice locale la realizarea unor lucrări şi servicii de interes public local, în baza unor convenţii sau contracte de asociere, ori alte cheltuieli, cu excepţia alineatelor „Chirii” şi „Executarea silită a creanţelor bugetare”. Plăţile lunare efectuate în lunile noiembrie-decembrie la cheltuielile cu bunuri şi servicii se limitează la cel mult nivelul mediei plăţilor efectuate în perioada ianuarie-septembrie 2023, în limita bugetului aprobat la acest titlu de cheltuieli. Prevederile nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acţiuni şi programe de sănătate, precum şi în cazul cheltuielilor aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar, intervenţiilor în situaţii de urgenţă, ordine publică şi acţiuni de deszăpezire. De asemenea, în 2023 nu se mai pot finanţa din fonduri publice, cu excepţia celor provenite din donaţii şi sponsorizări, organizarea de evenimente comunitare cum ar fi festivaluri, concerte, competiţii locale, festivităţi, sărbători tematice, dar fără a se limita la acestea. Sunt exceptate evenimentele ocazionate de zilele declarate oficiale, sărbătorile publice, cele organizate la sfârşitul anului şi cele incluse în cadrul Proiectului Timişoara Capitală Culturală Europeană. Conform noilor reglementări aprobate, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi de subordonare, au obligaţia de a dispune măsurile necesare astfel încât plăţile lunare efectuate în perioada noiembrie-decembrie la cheltuieli de investiţii să fie cel mult la nivelul mediei plăţilor efectuate în perioada ianuarie-septembrie, în limita bugetului aprobat. În cazuri temeinic justificate Guvernul României poate să aprobe pe bază de memorandum depăşirea limitelor de plăţi pentru cheltuielile de investiţii.
EMIL GROZA
