Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Reprezentanţii operatorului regional de apă şi canalizare Harviz SA intenţionează să rezolve, prin intermediul Programului Dezvoltare Durabilă (PDD), problemele legate de aprovizionarea cu apă de calitate a locuitorilor din mai multe zone din bazinul Ciucului, după ce s-a stabilit că un proiect major de dezvoltare a reţelelor din judeţ nu poate fi finalizat prin intermediul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM).
„La sfârşitul anului trecut, când am depus ultima variantă a studiului de fezabilitate, s-a văzut că nu s-a putut termina în POIM. Ce s-a întâmplat cu POIM? Toate calculele s-au făcut la nivelul anului 2019. Ulterior, preţurile au crescut foarte mult, manopera s-a dublat, materialele s-au scumpit cu 60-70 la sută. Lucrările care au fost aprobate şi au fost licitate nu s-au putut executa deoarece constructorul s-a angajat la acele preţuri. Ca atare, cei mai mulţi constructori au luat avansul şi nu au mai făcut nimic în alte judeţe. Alţii ca noi nu au reuşit să semneze şi aici s-au putut face recalculări. Ulterior s-a spus că oricum se pierde partea asta de POIM la domeniul de apă-canal şi atunci să fie proiecte alternative mai mici care nu trebuie să ajungă la Bruxelles şi s-a căutat calea cum să se ajungă în PDD în următoarea perioadă de finanţare din fonduri europene”, a declarat directorul general al Harviz SA, Bogáti Csaba, în cadrul unei conferinţe de presă.
Acesta a precizat pentru publicaţia noastră că în cazul localităţilor din zona Ciucului de Jos este în plan realizarea sistemelor necesare pentru transportarea apei spre sud de la staţia de la Frumoasa, mai ales că în unele localităţi sunt probleme în ceea ce priveşte calitatea.
„Staţia de apă de la Frumoasa a fost modernizată. Este o staţie foarte bună. Captarea se face din lacul de la Frumoasa, unde sunt 7 milioane de metri cubi de apă bună. În acest moment, noi funcţionăm la Frumoasa cu 85 de litri pe secundă, care este de fapt undeva la 42-43 la sută din capacitatea staţiei de apă. În cadrul PDD o să ducem această apă mai jos, inclusiv până în zona Casinului. Aşa o să rezolvăm problema în toate aceste localităţi. Pe partea stângă, la Ciucsângeorgiu, s-au demarat la vremea respectivă nişte proiecte, care au murit şi nu s-a făcut aproape nimic. Sânmartin are şi staţie de apă şi staţie de epurare, dar acolo concentraţia de nitraţi din apă se apropie câteodată de pragul de 50, care deja este de risc. Cozmeniul are o apă care este considerată nepotabilă, deci acolo vindem doar apă, nu apă potabilă. Încercăm să o potabilizăm, corespunde tuturor celorlalţi parametri, în afară de turbiditate, adică apa este mai tulbure. Aşa putem, conform legii, să acordăm discount de 30 la sută faţă de preţul apei potabile. Deci, o să se rezolve şi acest lucru. De la Cozmeni se va pompa până în zona Casinului, unde nu este local sursă de apă, practic toţi oamenii au puţuri, dar nu este nicio sursă de apă. S-au făcut şi forări şi studii hidro prin care s-a văzut că nu este o sursă de apă care să ofere siguranţă pe termen lung. Pe partea dreaptă nu furnizăm la Sâncrăieni şi la Sântimbru. Deci ei au furnizorul lor, dar încercăm să ducem o aducţiune pe lângă aceste localităţi şi încercăm să mergem cu această aducţiune pe partea dreaptă ca să putem să alimentăm comuna Sânsimion şi comuna Tuşnad. Deci, inclusiv toate aceste localităţi să le rezolvăm cu apa asta bună de la Frumoasa, care şi la costuri este o apă destul de ieftină, din punctul de vedere că o să fie mici pompări, dar vine de fapt prin cădere liberă, fiindcă între lac şi Miercurea-Ciuc există o diferenţă de nivel de vreo 100 de metri”, a afirmat Bogáti Csaba.
Directorul general al Harviz SA a vorbit şi despre situaţia din zona Ciucului de Sus şi problemele întâmpinate în ultimii ani, respectiv despre perspective.
„S-a mai încercat ca de la Mihăileni să dăm apă şi pentru Ciucul de Sus, pentru că ajungea până la Dăneşti, Mădăraş, dar a trebuit să scoatem din proiect, pentru că atunci când s-a făcut studiul de fezabilitate erau nişte criterii de genul: domnule, ce probleme ai acolo? Problema apelor din Ciucul de Sus este că duritatea temporară este destul de mare, dar niciun standard nu spune că aceasta este o problemă, deci că apa nu corespunde. Şi ca urmare nu s-au putut obţine fonduri pentru că trebuie să demonstrezi prima dată problema. Ne-am bătut destul de mult, dar a trebuit să renunţăm, nu s-a putut. În Ciucul de Sus s-a făcut un rând de proiecte cu cişmelele publice, peste care noi am venit din POS cu un alt proiect, deci au deja două surse. Mai nou, Mădăraşul are trei surse, pentru că şi-a mai făcut una, deci este normal ca în condiţiile în care unele localităţi nu au nici măcar una să nu poţi să ceri bani pentru a treia sau a patra variantă. Pe partea aceasta de Ciucul de Sus am demarat un proiect din fonduri proprii, ca să încercăm să aducem apa în plus de la Bălan până la Sândominic. Iniţial aşa era Ciucul de Sus gândit, ca apa să se aducă de la Bălan prin cădere liberă. Am şi operat în Bălan vreo şase luni. Ulterior, Bălanul a ieşit şi atunci acolo s-a mai întârziat un an, pentru că a trebuit refăcut studiul de fezabilitate la vremea respectivă. Nu s-a putut. Proiectul normal era conceput astfel încât pentru ce vine de la Bălan să fie mai sus de Sândominic un rezervor de acumulare, de la care prin cădere liberă să se asigure această apă în plus care este necesară pentru Ciucul de Sus. Şi la ei cam aşa este acum: cam un metru cub din trei ajunge la consumator. Deci, staţia de apă merge undeva cu trei mii şi ceva de metri cubi pe zi, din care vând undeva la o mie la consumator şi atunci din acele două mii care sunt în plus sau oricât ar fi în plus încercăm să facem o conductă prin care să avem o alimentare pentru rezervorul acela din Sândominic, din surplusul acela de la Bălan. Cam aşa arată bazinul Ciucului ca şi perspectivă”, a mai spus Bogáti Csaba.
Acesta s-a referit şi la sistemele de canalizare şi la planurile privind punerea în funcţiune a unei staţii de epurare la Cetăţuia.
„Sânmartinul are acum staţie de epurare – şi comuna Tuşnad. Când se termină totul atunci ar trebui să avem una la Cetăţuia mai mare şi ar rămâne cea din comuna Tuşnad, practic am pune în conservare. Ciucsângeorgiu oricum nu are nimic, acolo s-ar face reţele de canalizare care prin Sânmartin să ajungă la Cetăţuia. Sânsimionul nu are deloc reţea, deci ar fi o reţea nouă de tot care ar ajunge în această staţie de epurare la Cetăţuia”, a mai precizat directorul general al Harviz SA.
Potrivit afirmaţiilor sale, realizarea unui astfel de proiect major ar aduce eficienţă în toată zona, mai ales că pentru determinarea tinerilor să rămână acasă şi să îşi deschidă eventual o afacere trebuie asigurate condiţii minime legate de accesul la utilităţi, între care la apă şi canalizare.
EMIL GROZA
