Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- În lipsa acţiunilor autorităţilor centrale care îl administrează, Lacul Sfânta Ana – singurul lac vulcanic din România – se degradează pe zi ce trece
Dezvoltarea durabilă a Rezervaţiei Naturale Mohoş a fost obiectul unei întâlniri de lucru, care a avut loc recent, la care au participat: Borboly Csaba – preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Jakab-István Barna – vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna, reprezentanţii ADI „Ciomád-Bálványos”, directorul Sucursalei de Distribuţie a Energiei Electrice Harghita, conducerea Asociaţiei „Pro Szent Anna – Pro Sfânta Ana” şi Szakács-Czont Márton, preşedintele Composesoratului „Sfânta Ana” din Lăzăreşti, în proprietatea căruia se află Rezervaţia Naturală Mohoş.
Rezervaţia Naturală Mohoş adăposteşte două dintre cele mai preţioase valori naturale ale României prin vechimea şi raritatea lor: Rezervaţia naturală de tip floristic şi faunistic Tinovul Mohoş – arie protejată de interes naţional suprapusă sitului Natura 2000, ce adăposteşte specii relicte de vegetaţie forestieră şi floristice care au supravieţuit diferitelor glaciaţiuni şi Lacul Sfânta Ana – singurul lac vulcanic din România, care a luat fiinţă cel mai probabil în urmă cu aproximativ 40.000 de ani, pe fundul craterului stins Ciomatu Mare din masivul vulcanic Puciosu, completându-şi apele exclusiv din precipitaţii.
Între temele abordate în cadrul întâlnirii se află rezolvarea problemei poluării Lacului Sfânta Ana, dezvoltarea durabilă a zonei şi a împrejurimilor, construirea unui drum care va asigura vizibilitate turistică, dar şi „un turism conştient”, precum şi alimentarea zonei constant cu energie electrică.
„Lacul Sfânta Ana şi împrejurimile sale reprezintă o atracţie turistică pe care avem datoria să o conservăm şi să o dezvoltăm sustenabil”, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, într-o postare lansată pe Facebook, la finalul întâlnirii.
Dezideratele sunt dintre cele mai nobile, dar punerea lor în practică este complicată.
Despre toate acestea am stat de vorbă pe larg cu Dósa Elek Levente, directorul executiv al Asociaţiei „Pro Szent Anna – Pro Sfânta Ana”. Potrivit sursei citate, despre identificarea unei soluţii pentru extinderea reţelei de curent electric până la Lacul Sfânta Ana s-a discutat pentru prima oară în 2019. Au fost mai multe variante propuse, însă s-a dovedit că fiecare dintre acestea ridică probleme.
„Ideea ar fi ca această investiţie majoră să fie făcută fie de Consiliul Judeţean Harghita împreună cu Electrica, fie de Consiliile Judeţene Covasna şi Harghita împreună cu furnizorul de energie electrică, în funcţie de traseu”, ne explică directorul executiv al asociaţiei amintite anterior.
Până acum au fost identificate trei variante ale reţelei care ar urma să alimenteze cu energie electrică zona:
I – pe traseul dinspre Bixad spre Sfânta Ana – cea mai scurtă distanţă între cele două puncte măsurând doar patru kilometri. Din păcate, în acest caz există două impedimente: (1) reţeaua existentă nu este funcţională în prezent, necesitând reparaţii capitale şi (2) problemele legate de proprietatea terenului, reţeaua urmând să traverseze mai multe gospodării private, acest neajuns fiind prezent şi în cazul celorlalte două variante identificate. Potrivit dispoziţiilor art. 621, alin. (1) – (3) Cod Civil, „proprietarul este obligat să permită trecerea prin fondul său a reţelelor edilitare ce deservesc fonduri învecinate sau din aceeaşi zonă, de natura conductelor de apă, gaz sau altele asemenea, a canalelor şi a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, după caz, precum şi a oricăror alte instalaţii sau materiale cu acelaşi scop (…) numai pentru situaţia în care trecerea prin altă parte ar fi imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare” şi „în toate cazurile, proprietarul are dreptul la plata unei despăgubiri juste”, iar „dacă este vorba despre utilităţi noi, despăgubirea trebuie să fie şi prealabilă”.
II – aducerea reţelei de alimentare cu energie electrică dinspre Băile Tuşnad, prin zona pârâului Vârghiş. Şi în acest caz sunt două neajunsuri: zona Vârghiş este fond forestier, pe de o parte, şi existenţa multor proprietăţi private pe traseul reţelei propuse, care ar putea deveni un obstacol major în realizarea proiectului.
III – o variantă mai lungă, dar care, potrivit directorului Electrica – filiala Harghita, ar putea fi mai fezabilă pe termen lung decât cea mai scurtă rută care nu se poate realiza. Traseul reţelei ar urma să pornească tot de la Băile Tuşnad, ar traversa un drum forestier aflat în proprietatea consiliului local sau a unui proprietar privat unic, de pildă Composesoratul Tuşnad.
Pe de altă parte, trebuie luat în calcul şi faptul că înfiinţarea noii reţele de alimentare cu energie electrică ar putea atrage investitori dornici să înfiinţeze obiective turistice care oferă posibilităţi de cazare, de servire şi de şedere pentru mai mult de o zi, conducând la turismul în masă în interiorul Rezervaţiei Naturale Mohoş, variantă exclusă de conducerea Asociaţiei „Pro Szent Anna – Pro Sfânta Ana”, dar şi de cea a Consiliului Judeţean Harghita care pledează pentru „investiţii care sunt în acord cu mediul” şi pentru „o atracţie turistică pe care avem datoria să o conservăm şi să o dezvoltăm sustenabil”.
„Ni s-a adresat întrebarea dacă vrem acest proiect (de aducere a reţelei de curent electric la Sfânta Ana – n.a.). Eu am răspuns că pentru un turism civilizat la Sfânta Ana este nevoie de o alimentare continuă cu energie electrică – acum ne chinuim cu generatoare, cu panouri şi fel de fel de soluţii locale – dar nu cu orice preţ. Realizarea infrastructurii primare şi în special a curentului electric atrage după ea riscuri care reprezintă presiuni antropice asupra unei zone. În cazul specific al rezervaţiilor naturale Lacul Sfânta Ana şi Tinovul Mohoş nu dorim investiţii în servicii permanente de turism destinate maselor. Cele două trebuie să rămână aşa cum sunt în prezent, atracţiile majore ale zonei, dar destinaţii pentru o zi. De numărul mare de turişti, care sunt atraşi în zonă de aceste monumente naturale unice, trebuie să beneficieze în primul rând localităţile din jurul Muntelui Ciomatu şi al zonei Ciomát-Bálványos, turistul să vină, să admire rezervaţiile, să lase în urmă locul aşa cum l-a găsit, iar restul serviciilor clasice – cazare, ture cu maşini de teren, cu ATV-uri, îmbăierea şi tot ce ţine de turismul în masă să fie realizate în localităţile din jurul rezervaţiilor. Şi Lăzăreşti, şi Cozmeni, şi Tuşnad, şi Băile Tuşnad trebuie să trăiască şi să beneficieze de renumele şi de buna administrare a Rezervaţiei Naturale Mohoş”, a declarat Dósa Elek Levente, directorul executiv al Asociaţiei „Pro Szent Anna – Pro Sfânta Ana”.
Acesta a fost şi sensul măsurilor de protecţie suplimentare luate cu ani în urmă, dure pentru localnici şi înfierate de cei care obişnuiau să meargă la picnic în jurul lacului Sfânta Ana, să se scalde şi să înoate în ceea ce numeau „marea secuiască”, dar şi interdicţia intrării cu maşina pe domeniul celor două rezervaţii, în scopul prevenirii degradării acestor obiective de o valoare inestimabilă, de multe ori neconştientizată. Tinovul Mohoş şi Lacul Sfânta Ana trebuie să rămână şi pentru generaţiile viitoare ceea ce sunt: locuri protejate, care adăpostesc specii unice, păstrate de zeci de mii de ani, dezvoltându-se departe de poluare şi de intervenţia brutală a omului, „un loc al relaxării, al contopirii cu natura şi nu în ultimul rând, un loc al educaţiei”, în opinia interlocutorului nostru.
Morile birocraţiei continuă să macine domol
Degradarea avansată a Lacului Sfânta Ana nu mai este un secret pentru nimeni. „Contribuţia” umană negativă a reuşit să distrugă ceea ce s-a păstrat timp de milenii: calitatea şi puritatea iniţială a apei, care se apropia cândva de cea a apei distilate, regimul de stabilitate al lacului şi, în mod automat, culoarea acestuia, care din albastrul safirului s-a transformat într-un verde surprinzător, din ce în ce mai închis, pierzându-şi şi limpezimea. Singura nuanţă de albastru este cea a cerului care se oglindeşte în luciul apei.
Am scris de nenumărate ori despre eutrofizarea acestui ecosistem închis şi unic în Europa Centrală şi de Est, despre distrugerile provocate de introducerea prezumtiv artificială a carasului argintiu de către pescari, o specie prolifică, greu de eradicat odată ce s-a instalat, responsabilă de declinul speciilor care curăţau apa lacului, conducând la creşterea cantităţilor de nutrienţi (azot şi fosfor) şi favorizând, între altele, dezvoltarea şi înmulţirea explozivă a algelor, responsabile de culoarea verde căpătată de acest preţios monument al naturii.
Intervenţiile realizate la nivel local cu sprijinul specialiştilor şi al profesorilor universitari nu s-au finalizat cu rezultatele reprezentative dorite, dar au furnizat informaţiile de bază. Pe de altă parte, sprijinul promis pentru continuarea demersurilor în direcţia rezolvării situaţiei nu a fost asigurat, din diferite motive.
„Nu suntem singuri în rezolvarea acestei probleme. Noi suntem, într-adevăr, suporterii înfocaţi ai Lacului Sfânta Ana de pe margine. Sunt situaţii pe care nu le putem gestiona singuri şi avem nevoie de ajutor, avem nevoie de fonduri”, precizează directorul executiv al Asociaţiei „Pro Szent Anna – Pro Sfânta Ana”.
Mai mult, orice intervenţie menită să îndepărteze populaţia invazivă de caras argintiu din lac, în strădania de a reda apei puritatea de odinioară şi echilibrul, trebuie autorizată de la cel mai înalt nivel, luciul de apă, începând de la suprafaţă şi până la fund, aflându-se în administrarea şi supravegherea Administraţiei Naţională „Apele Române”.
„De mai bine de un an nu s-a mai realizat nicio intervenţie şi cu toate că noi am ridicat problema degradării calităţii apei Lacului Sfânta Ana, nu avem atribuţii directe asupra lui. Noi suntem doar vecinii, iar proprietarii lui sunt statul român şi Apele Române. Composesoratul Lăzăreşti este proprietarul terenului pe care se află lacul. Până ce Apele Române şi Ministerul Mediului nu vor găsi o soluţie legală ca să putem interveni noi, altceva nu putem face. Avem suport atât din partea Apelor Române, cât şi a Ministerului Mediului, doar că în România birocraţia este sufocantă”, detaliază Dósa Elek Levente.
Încurcate sunt căile Domnului…
Între timp, populaţia de caras argintiu creşte, iar apa lacului devine din ce în ce mai verde şi mai opacă, continuând să se degradeze cu fiecare zi care trece.
DANIELA MEZEY
