Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
La nivel de ţară, la 9 culturi au fost producţii record
În judeţul nostru, cartoful a înregistrat cea mai mare recoltă medie de după ’90
Vorbind despre rezultatele înregistrate în agricultura românească şi cea harghiteană, Török Eugen, şeful Direcţiei pentru Agricultură Harghita, spunea că în acest an s-a realizat o producţie foarte bună. La nivel naţional, la 9 culturi s-au obţinut recolte medii istorice, iar la 7 dintre ele şi recolta totală a fost una record. Cele 9 culturi sunt: grâu, secară şi triticale (o producţie medie de 4,84 tone la hectar), rapiţă (2,84 tone), mazăre (2,77 tone), orz, orzoaică (4,9 tone), floarea soarelui (2,7), soia (2,38), porumb (5,8), cartof (18,8 tone), struguri (6,5 tone).
Referindu-se la motivele pentru care s-au înregistrat aceste recolte, Török Eugen amintea de vreme: fiind un an fără secetă (doar vestul şi sud-vestul ţării, respectiv Moldova au fost afectate parţial de secetă) şi cu o repartizare a precipitaţiilor pe nivel de ţară destul de bună. De asemenea, structurile agricole au fost mobilizate puţin mai intens decât altă dată, astfel că banii de subvenţie au venit la timp.
Cartoful rămâne cultura regină a judeţului
Şi în judeţul nostru au fost obţinute câteva recolte bune, dar cartoful a înregistrat cea mai mare producţie la hectar de când sunt datele reale, adică de după 1990. În cei 27 de ani, doar de 3 ori cartoful a depăşit 20 de tone la hectar: în 2011, recolta medie la hectar a fost de 21,6 tone, în 2014 de 22,9, iar acum de 26,3 tone.
„Pentru cartof, precipitaţiile au venit exact când trebuia; mai puţin în zona Gheorgheni, unde a fost puţină secetă în luna august. S-au realizat 26,3 tone la hectar, cu 40% mai mult decât producţia medie pe ţară”, spunea Török Eugen.
Cu toate acestea, judeţul Harghita rămâne, în continuare, sub Covasna, vecinii noştri beneficiind de condiţii climatice şi pedologice mai bune.
Însă, cel mai mare of al producătorilor este că preţul cartofului a rămas tot mic, în jurul valorii de 45 de bani pentru un kilogram, asta chiar dacă se spera ca măcar apropierea sărbătorilor să-l mai crească puţin.
Dacă recolta a fost una mare, nu la fel se poate spune şi despre suprafaţa ocupată de cartof, aceasta având o tendinţă de scădere. Astfel, dacă acum 10 ani aveam 14.700 de hectare, în 2017 judeţul a ajuns să mai deţină doar 8.200 de hectare cultivate cu cartofi.
La grâu, pe o suprafaţă totală de 12.294 de ha, a fost înregistrată o producţie medie de 4.100 kg la hectar, care înseamnă un rezultat record la hectar, dacă ne raportăm la anii precedenţi, chiar din 2001, spunea şeful Direcţiei pentru Agricultură.
Tot în acest an s-a mărit şi suprafaţa la cereale, dar şi la plantele de nutreţ.
Şi la orzoaică producţia a fost una bună, peste media anilor precedenţi, pe o suprafaţă de 5.800 ha, înregistrându-se o medie de 2.510 kg la hectar.
O altă cultură care era foarte importantă în judeţ acum câţiva ani, dar care între timp s-a redus destul de mult, este sfecla de zahăr. Anul acesta am avut o suprafaţă de 78 de hectare, însă cu tendinţă de creştere: anul trecut am avut 16, acum doi ani – 14, dar după ce în 2014 am avut 368 hectare. Scăderea bruscă cu peste 300 de hectare, arăta Török Eugen, se datorează ieşirii din joc a fabricilor de zahăr, acest aspect determinându-i pe producători să nu mai cultive sfecla.
Şi chiar dacă în 2017 suprafaţa este departe de cea de-acum 3 ani, totuşi, producţia medie este una bună, dar cu 45.500 kg la hectar se vorbeşte de o producţie record (în 2001 au fost 21 de tone).
Judeţul a înregistrat producţie bună (4.100 kg la hectar) şi la porumbul boabe, cultivat pe 3.300 de hectare. Producţia medie a fost de 4.100 de kg. Şi porumbul siloz a început să se extindă din ce în ce în mai mult (1.755 de hectare), la fel şi plantele de nutreţ (lucernă şi trifoi) – 7.610 hectare.
Creştere a efectivului de bovine
Suprafaţa ocupată de plantele de nutreţ este în strânsă legătură cu sectorul zootehnic. Astfel, când sunt furaje suficiente şi de calitate, atunci se poate aştepta şi la o creştere a efectivului de animale, dar şi despre calitate şi producţie superioare.
Chiar dacă datele privitoare la zootehnie vor fi cunoscute doar peste o lună, deja se ştie că Harghita a înregistrat o creştere de 6% la bovine. De asemenea, spunea Török Eugen, creşteri se înregistrează şi la producţia de lapte, dar şi la ovine.
Programe accesate de harghiteni
Pe parcursul anului 2017, producătorii harghiteni au accesat o serie de programe, dintre acestea amintindu-le pe cele ce au în vedere valorificarea lânii şi a roşiilor cultivate în solare.
Pentru a fi motivaţi să-şi valorifice lâna, crescătorii de oi sunt ajutaţi de stat şi primesc un leu/kg dacă o duc la prelucrare. Din judeţul nostru s-au înscris în program 641 de persoane. La nivel de ţară, spunea şeful Direcţiei pentru Agricultură, judeţele Bistriţa-Năsăud, Bacău şi Sibiu stau cel mai bine la valorificare, acolo lâna fiind folosită destul de mult la izolaţie (fie la cea exterioară, fie la interior, fiind mai eficientă decât polistirenul). De altfel, bistriţenii şi sibienii au reuşit să încheie contracte şi pentru exportul lânii în India.
Un alt program accesat de harghiteni a fost cel de tomate. Dintr-un total de 17 potenţiali beneficiari (care au solare), 4 fermieri din zona Cristur şi Odorhei s-au înscris în acest program. Aceştia au optat pentru al doilea ciclu al programului, cel de toamnă-iarnă (au fost nevoiţi să-şi valorifice cele 2.000 de kg de roşii cultivate pe 1.000 mp în perioada 23 octombrie – 20 decembrie) şi au primit câte 3.000 de euro. Pentru la anul, Török Eugen estima că numărul acestora va fi ceva mai mare, chiar peste dublu. Asta pentru că în 2017 mulţi producători au fost sceptici că programul va merge. De asemenea, unii producători au spus că nu vor să-şi schimbe soiul pentru că au deja clienţi fideli şi au dorit să rişte, dar s-ar putea ca unii dintre ei să-şi mărească ferma şi atunci să apeleze şi la roşiile puse în solar.
L. CÂMPEAN
