Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Auditorii publici externi ai Camerei de Conturi Harghita au constatat la cele 22 de unităţi administrativ-teritoriale şi 2 societăţi comerciale de interes local controlate în anul 2018 un număr total de 109 abateri de la legalitate şi regularitate. Dintre acestea, în 20 de cazuri au fost abateri generatoare de venituri suplimentare şi în 40 au cauzat prejudicierea bugetelor locale. De asemenea, 45 au fost abateri financiar-contabile, iar în patru cazuri au fost abateri necuantificabile.
Constatările reies din Raportul privind finanţele publice locale pe anul 2017 la nivelul judeţului Harghita, realizat de Camera de Conturi Harghita în urma acţiunilor de control sau audit efectuate pe parcursul anului trecut.
După cum am mai arătat, aceste abateri au generat fie venituri suplimentare cuvenite bugetelor publice (în total de 1.668.000 lei), fie prejudicii patrimoniale (în cuantum de 1.914.000 lei). Totodată, au fost constatate „şi nereguli financiar-contabile care, deşi nu au determinat identificarea de venituri suplimentare sau prejudicii, totuşi au influenţat calitatea gestiunii economico-financiare a entităţilor verificate”.
Din cele 109 abateri constatate, 10 intră sub incidenţa Legii nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (adică nu se va recupera prejudiciul), iar un număr de 70 au fost remediate. „Se reţine că cele 70 de măsuri de remediere operativă a abaterilor constatate se localizează la un număr de 20 de entităţi publice verificate conform programului de activitate pe anul 2018 (ordonatori principali de credite şi societăţi comerciale de interes local)”, potrivit documentului.
Printre măsurile de remediere luate în timpul acţiunilor de control/audit, în principal, se numără: corectarea evidenţelor contabile ale entităţilor verificate prin înregistrarea în conturile corespunzătoare a investiţiilor finalizate, recepţionate şi date în folosinţă; s-a procedat la înregistrarea în contabilitate a accesoriilor calculate pentru neplata la termen a impozitelor şi taxelor locale; taxa pe teren calculată suplimentar a fost înregistrată în evidenţa contabilă şi fiscală a entităţii publice verificate; au fost constituite şi înregistrate provizioane aferente proceselor în care entităţile au fost implicate în calitate de pârât; în cazul a şapte unităţi administrativ-teritoriale au fost luate măsuri pentru remedierea unor abateri de la legalitate şi regularitate prin recuperarea integrală a prejudiciului cauzat bugetelor locale ca urmare a plăţilor efectuate pentru lucrări neexecutate, plăţi fără documente justificative şi fără contraprestaţie etc.
Contestaţiile depuse de entităţile verificate au fost respinse
„Managementul entităţilor publice verificate nu şi-a însuşit în toate cazurile constatările auditorilor publici externi, ca atare – în timpul concilierii constatărilor sau prin obiecţiunile depuse la actele de control întocmite – au formulat puncte de vedere aflate în dezacord parţial cu ceea ce au constatat auditorii publici externi. În toate cazurile, aceste puncte de vedere nu au fost însuşite de către auditori, în condiţiile în care acestea nu au fost construite pe argumente solide şi pertinente”, se arată în document.
În raportul întocmit se precizează că punctele de vedere ale entităţilor verificate aflate în dezacord cu auditorii publici s-au limitat, în general, „la formulări generaliste, fără a fi susţinute cu documente probatorii legal întocmite” sau „comentarii axate pe consideraţii şi principii juridice situate în afara naturii reale a speţelor instrumentate” ori „menţionarea că au fost efectuate toate demersurile legale şi posibile pentru urmărirea în termenul legal de prescripţie a creanţelor bugetului local, dar nu s-au putut prezenta documente justificative în acest sens”. Totodată, conducătorii entităţilor verificate unde au fost constatate nereguli au mai făcut, potrivit raportului, „afirmaţii limitate la considerentul că simpla aprobare, prin bugetele locale, a unor fonduri publice ar legitima angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata unor cheltuieli nejustificate şi situate în afara cadrului legal permisibil”.
„Având în vedere recomandările formulate de auditorii publici externi, conducerea Camerei de Conturi Harghita a emis un număr de 10 decizii, prin care s-au dispus 21 de măsuri pentru remedierea abaterilor constatate. (…) Din cele 21 de măsuri, entităţile verificate au contestat un număr de 2 măsuri (10%) – aferente a 2 decizii. Prin încheierile emise, contestaţiile depuse au fost respinse”, conform raportului Camerei de Conturi Harghita.
Câteva concluzii
Potrivit sursei citate, acţiunile de control/audit efectuate de Camera de Conturi Harghita au reliefat „o serie de nereguli şi abateri de la legalitate şi regularitate care au avut ca efect: nestabilirea, neurmărirea şi neîncasarea unor venituri legal cuvenite bugetelor publice; angajarea şi efectuarea unor plăţi în afara cadrului legal permisibil, care au determinat producerea de prejudicii patrimoniale, precum şi reflectarea denaturată a unor elemente patrimoniale în situaţiile financiare anuale”.
„Aceste aspecte negative reliefează, pe ansamblu, o insuficientă preocupare din partea conducerii entităţilor publice pentru asigurarea acurateţei datelor din situaţiile financiare şi pentru un management financiar orientat spre o bună gestiune economico-financiară. Majoritatea abaterilor constatate sunt rezultatul necunoaşterii sau al cunoaşterii insuficiente – de către persoanele cu răspundere din cadrul entităţilor verificate – a procedurilor legale privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea resurselor publice şi a principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii utilizării fondurilor publice”, se arată în raportul Camerei de Conturi Harghita.
În finalul raportului, auditorii publici externi fac şi o serie de recomandări, după care concluzionează: „Analiza neregulilor/abaterilor de la legalitate şi regularitate constatate la nivelul entităţilor publice verificate, în cursul anului 2018, de Camera de Conturi Harghita indică faptul că acestea vor putea fi limitate şi eliminate în viitor numai în măsura în care managementul practicat la nivelul fiecărei entităţi publice locale se va orienta spre respectarea reglementărilor legale ce definesc atribuţiile specifice ale autorităţilor publice locale în domeniul fundamentării, elaborării, aprobării şi executării bugetelor locale, al gestionării patrimoniului public şi privat al acestora şi spre principiile de economicitate, eficienţă şi eficacitate în privinţa valorificării resurselor materiale, umane, financiare şi informaţionale de care dispun”.
Exemple concrete am prezentat în numerele anterioare ale ziarului, astfel că în continuare vom enumera autorităţile publice locale şi societăţile comerciale de interes local care au fost verificate în anul 2018 de către auditorii publici externi ai Camerei de Conturi Harghita, deoarece în aproape toate cazurile au fost identificate diferite nereguli: Consiliul Judeţean Harghita, municipiile Miercurea Ciuc şi Topliţa, comunele Atid, Brădeşti, Căpâlniţa, Ciceu, Dârjiu, Lăzarea, Lueta, Lupeni, Mihăileni, Păuleni-Ciuc, Plăieşii de Jos, Praid, Satu Mare, Subcetate, Tuşnad, Ulieş, Vărşag, Voşlăbeni, Zetea, precum şi SC Redisza SA Remetea şi SC Urbana SA Odorheiu Secuiesc.
Şt. PĂTRÎNTAŞ
