România şi războaiele de imagine: Portretul unui agent de influenţă (3) | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 15 august 2020
Home » Politic » România şi războaiele de imagine: Portretul unui agent de influenţă (3)
România şi războaiele de imagine: Portretul unui agent de influenţă (3)

România şi războaiele de imagine: Portretul unui agent de influenţă (3)

Poate că omul e făcut numai din cuvintele lui…”        László Tőkés

Fost colaborator a două servicii de informaţii comuniste – al Securităţii şi al AVO, serviciul de informaţii ungar – fost episcop reformat, fost preşedinte de onoare al UDMR, fost vicepreşedinte al Parlamentului European, fost soţ adulterin (fost, pentru că soţia sa a divorţat de el) şi fost cavaler al Ordinului Steaua României, László Tőkés a fost, este şi va fi, în calitate de agent de influenţă, un vector al războaielor psihologice şi de imagine împotriva României.

 

Într-o carte de excepţie, jurnalista şi scriitoarea Anca Florea observa la pagina 10: „În 1990 a început un joc politic, care ne-a găsit naivi, dezbinaţi şi bezmetici”. În acest context, voi prezenta în continuare o mică parte din declaraţiile şi acţiunile agentului de influenţă László Tőkés, conforme cu propria formulare: „Poate că omul e făcut numai din cuvintele lui…”.

14 martie 1990, Postul de radio Vocea Americii. După ce cere o lege specială a minorităţilor în România, László Tőkés declară: „mi-am propus să urmăresc în activitatea mea bisericească şi politică reconcilierea dintre Ungaria şi România”. (sic!)

20 martie 1990, într-un interviu apărut în ziarul „Toronto Star”, la afirmaţia reporterului că vinovăţia pentru cele petrecute la Târgu-Mureş ar fi împărţită, pastorul László Tőkés tranşează: „Aceasta este o prezentare falsă. Nu ambele părţi sunt de vină. Acesta nu este şovinism maghiar, este şovinism românesc. (…) Violenţa va continua atâta vreme cât Guvernul pune o parte de vină pe seama minorităţii maghiare!”. (s.n.)

21 martie 1990, TV CBC, Canada: „Guvernul român este responsabil pentru tot ce se întâmplă la Târgu-Mureş, în centrul Transilvaniei”.

22 martie 1990, TV CTV, Canada: „Aceasta nu este o confruntare între români şi unguri. Este un terorism unilateral, practicat de români împotriva populaţiei maghiare”. (s.n.)

28 martie 1990, Geneva. Într-o conferinţă de presă, László Tőkés susţine: „Există acolo (la Târgu-Mureş) un conflict unilateral, în sensul că maghiarii continuă să fie victimele terorii şi violenţei”. (s.n.)

28 martie 1990, cotidianul „The Globe and Mail” din Canada publică articolul „Represiunea anti-etnică pune în pericol alegerile”, din care aflăm varianta de curând devenitului episcop reformat László Tőkés despre ce s-a întâmplat în conflictul din 20 martie: „Maghiarii demonstrau paşnic pentru drepturile lor când au fost atacaţi brutal de către criminalii naţionalişti români”. (s.n.)

30 martie 1990. Într-un interviu acordat postului de radio BBC, la întrebarea reporterului: „Excludeţi o manipulare din Ungaria sau din exilul maghiar?”, episcopul Tőkés afirmă ambiguu: „Rolul Ungariei îl exclud. (s.n.) Toate forţele majore din Ungaria se înţeleg şi sprijină cultural poporul maghiar care e separat de graniţe, dar aparţine ei pe plan spiritual, cultural şi lingvistic”.

2 aprilie 1990. Agenţia spaniolă EFE reproduce afirmaţia lui László Tőkés: „Ceauşescu a murit, dar spiritul său trăieşte, în sensul că Guvernul, PNŢ şi Vatra Românească doresc să lase impresia că minoritatea maghiară din România, Guvernul ungar şi turiştii din Ungaria au provocat ciocnirile naţionaliste”. (s.n.)

6 aprilie 1990, Budapesta. În emisiunea Panorama a Televiziunii naţionale ungare, László Tőkés subliniază: „A eticheta pe unguri ca fiind naţionalişti în contextul de la Târgu-Mureş este o dezinformare flagrantă”. Şi în continuare: „Agresorii de la Mureş sunt şovinii şi naţionaliştii de la Vatra Românească”. (s.n.)

În aceeaşi perioadă, AFP şi Reuters citează declaraţiile episcopului László Tőkés, după primirea la preşedintele american George Bush: „Am căzut de acord cu preşedintele Bush ca SUA să nu acorde României clauza naţiunii celei mai favorizate (sic!) decât atunci când vor avea loc alegeri libere şi vor fi asigurate drepturile depline ale minorităţilor”.

14 iunie 1990. Copenhaga, Conferinţa General Europeană asupra Drepturilor Omului. Într-o conferinţă de presă, László Tőkés, devenit preşedinte de onoare al UDMR, afirmă: „Problema minorităţii maghiare este o problemă universală de democraţie şi una dintre cele mai urgente de reglementat în noua Europă care se conturează”. Şi avertizează: „Mă tem de o catastrofă dacă ea nu se rezolvă rapid”. (s.n.)

15 iunie 1990. TV Antenne 2 – Franţa. László Tőkés declară: „Dacă noua conducere a României nu este capabilă să realizeze un dialog între minorităţi, stabilitatea va fi de scurtă durată, iar condiţiile pentru a doua revoluţie sunt realizate”. (s.n.)

19 iunie 1990. Europa Liberă, scrisoarea deschisă a episcopului László Tőkés către preşedintele Ion Iliescu. Episcopul se arată îngrijorat de situaţia maghiarilor, respectiv a credincioşilor, faţă de evenimentele condamnabile din 13-15 iunie, şi aseamănă acţiunea minerilor cu instigarea ţăranilor din judeţul Mureş la manifestările violente comise împotriva maghiarilor. Tőkés mai deplânge stadiul democratizării ţării, invocând un război civil! (s.n.)

Aici trebuie remarcat ceea ce în limba maghiară se numeşte sugestiv „szépség hiba”, adică un „defect de frumuseţe”: la 13-15 iunie1990 nu numai că nu a fost agresat nici un minoritar maghiar, dar în diverse localităţi din judeţele Covasna şi Harghita, printre care şi Miercurea-Ciuc, au fost atacate şi devastate mai multe sedii de poliţie… (Va urma)

Dorin SUCIU

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.