Octavian Codru Tăslăuanu – Cetăţean de Onoare post mortem al comunei Bilbor (II) | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 26 octombrie 2021
Home » Cultură » Octavian Codru Tăslăuanu – Cetăţean de Onoare post mortem al comunei Bilbor (II)
Octavian Codru Tăslăuanu – Cetăţean de Onoare post mortem al comunei Bilbor (II)

Octavian Codru Tăslăuanu – Cetăţean de Onoare post mortem al comunei Bilbor (II)

În partea a doua a manifestării s-a lansat colecţia memorialistică „Octavian Codru Tăslăuanu – Spovedanii I-XV”(3 volume), ediţie îngrijită de lect. univ. dr. George Bogdan Tofan.

Volumul I „Spovedanii I-V” este cel mai masiv. Are 728 de pagini şi o planşă A2, acesta cuprinzând primele cinci secţiuni ale ciclului „Spovedanii”.

Volumul debutează cu un îndemn către cititor semnat de către PS Ignatie, episcopul Huşilor, fiu şi cetăţean de onoare al comunei Bilbor. Acest volum aduce la lumină o serie de informaţii, documente, corespondenţe şi fotografii inedite, care acum văd pentru prima dată lumina tiparului.

Pentru a da o utilizare mai largă şi cititorilor din străinătate, volumul cuprinde şi un rezumat în limba engleză şi un cuprins bilingv în limbile română şi engleză, urmat apoi de o addenda ce cuprinde facsimile cu paginile de titlu ale volumelor publicate de către Tăslăuanu în timpul vieţii, cât şi a volumelor publicate postum.

Prima secţiune a ciclului „Spovedanii” a apărut postum, în anul 1976, la Editura Minerva, cu ocazia aniversării centenarului naşterii scriitorului. Acestora li s-au aplicat o serie de cenzuri, marcate în text sub forma unor croşete care apar sub forma unor paranteze drepte, unde apăreau referiri la biserică, la divinitate sau la o anumită etnie.

Ediţia de faţă redă o versiune revizuită şi adăugită aproape completă, cuprinzând totodată şi câteva fotografii inedite.

Cea de-a doua secţiune, „Spovedanii 2”, la fel a suferit în ediţia din 1976 o serie de cenzuri. În noua ediţie sunt cuprinse capitolele I, II şi III, pe care Tăslăuanu le-a definitivat, în timp ce capitolele IV şi VI au rămas neterminate, iar capitolul V a fost doar schiţat.

„Spovedanii 3” reprezintă partea cea mai consistentă din economia acestui volum, care practic cuprinde două părţi. În prima redă informaţii literare şi culturale 1903-1910 şi a fost publicat în anul 1910 la Sibiu. Acesta cuprinde articole pe care Tăslăuanu le-a publicat până în anul 1910 în coloanele revistei „Luceafărul”. Partea a doua a rămas inedită până la ediţia de faţă.

„Spovedanii 4” a apărut în anul 1924, la Editura Institutului de Arte Grafice Ardealul din Cluj, acesta fiind un captivant studiu despre atmosfera politică a vremurilor respective.

Ultima secţiune din acest volum a apărut în 1936, în Bucureşti, aşa cum se arată în prefaţă, la originea acestei cărţi stând o seamă de radio-conferinţe, care s-au derulat pe parcursul anului 1932 la insistenţele poetului Adrian Maniu. La acestea a fost adăugat şi un capitol aparte, intitulat „Generaţia Luceafărului”, scris între anii 1928-1929, în care cititorii pot sesiza tonul vehement, cu accente subiective ale lui Tăslăuanu, care surprinde nedreptăţile care i s-au făcut în legătură cu rolul său în mişcarea de la „Luceafărul”.

Volumul II Spovedanii VI-VIII”, cu 611 pagini şi o planşă A3, debutează cu o excelentă prefaţă semnată de către istoricul academician prof. univ. dr. Ioan Bologa de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie şi Filosofie.

Practic, acest volum reuneşte întreaga proză de război.

Elementele inedite ale acestui volum constau în redarea necenzurată a textului, precum şi în refacerea integrală a materialului cartografic după normele actuale, la care se adaugă şi câteva fotografii deosebite.

Volumul III Spovedanii IX-XV” cuprinde între coperţile sale 583 de pagini, acesta beneficiind de o frumoasă şi interesantă prefaţă, ce poartă semnătura părintelui profesor Constantin Necula de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Aici se găsesc articole publicate de Tăslăuanu în cel de-al treilea deceniu al secolului trecut.

„Spovedanii 10” a apărut în anul 1933, în Bucureşti. Această secţiune cuprinde practic patru volume, din care unul singur a văzut lumina tiparului, dar şi acesta a fost confiscat imediat de la tipar, întrucât cuprindea un ultim capitol intitulat „România”, în care se vorbea despre criza constituţională şi restauraţia. Numai după ce a fost suprimată această parte, volumul a putut vedea lumina tiparului într-o ediţie secundă.

„Spovedanii 11” – „Octavian Goga. Amintiri şi contribuţii la istoricul revistei Luceafărul” cuprinde două părţi, partea budapestană a „Luceafărului” apărută în 1939, la un an de la trecerea la cele veşnice a poetului Octavian Goga şi partea a doua, epoca sibiană a „Luceafărului”, apărută postum în Ediţia Minerva din 1976.

De subliniat este faptul că marea majoritate a manuscriselor s-au păstrat, cu excepţia unuia singur, „Spovedanii 12” – viaţa politică, acesta distrus în totalitate în anul 1950, iar „Spovedanii 13” cuprinde câteva portrete ale unor personalităţi ale vremii din care s-au păstrat anumite fragmente, acestea fiind incluse în Ediţia Minerva din 1976.

Un loc aparte îl ocupă „Spovedanii 14”, care este un roman care a rămas neterminat cu unele implicaţii autobiografice, fragmente din această operă fiind regăsite în romanul „Chiriaşul de la demisol” al autoarei Ana Carmen Pahomi, defuncta soţie a lui Gelu Voican Voiculescu, publicat în anul 2011.

Ultima secţiune, „Spovedanii 15”, conţine o selecţie a articolelor publicate de O.C. Tăslăuanu după Primul Război Mondial.

George Bogdan Tofan a mulţumit tuturor colaboratorilor, întrucât fără sprijinul lor această ediţie nu ar fi putut căpăta actuala formă.

Manifestările de la Bilbor dedicate lui Octavian Codru Tăslăuanu s-au încheiat cu sfinţirea şi dezvelirea unei plăci comemorative pe sediul Primăriei comunei Bilbor, pe care scrie: „Această placă aminteşte că scriitorul şi militantul transilvănean OCTAVIAN CODRU TĂSLĂUANU, împreună cu soţia Fatma şi fiica lor Dafina, au fost găzduiţi în casa fratelui său, Cornel, primar în Bilbor, găsind binefăcătorul răgaz de linişte şi refacere, atât de necesar celui prins într-o tumultuoasă viaţă politică şi scriitoricească.

Bilbor, 5 septembrie 2021, la 145 de ani de la naşterea lui Octavian Codru Tăslăuanu”.

***

Evenimentele de la Bilbor s-au desfăşurat, după majoritatea celor prezenţi, în mod normal. Dar nu este chiar aşa.

Nu pot să închei această relatare fără să-mi exprim nemulţumirea totală faţă de o mare nedreptate, în mod sigur, făcută intenţionat, din anumite orgolii pe care nu le voi înţelege niciodată, din moment ce adevărul este unul singur.

Părintele protopop Dumitru Apostol a observat această mare nedreptate şi chiar dacă a luat cuvântul la începutul manifestării, prevăzând că aşa se va întâmpla, a încercat să dreagă uriaşa greşeală, făcută încă în timpul organizării manifestărilor, amintind că domnul profesor Ilie Şandru a fost primul care l-a adus pe Octavian Codru Tăslăuanu în actualitate, amintind, vag, şi despre schimbul de generaţii.

Cu toate acestea, numele şi eforturile depuse de domnul profesor Ilie Şandru n-au fost amintite, în măsura în care se cuvenea, în afară de faptul că i s-a înmânat „Tabloul Aniversar”, deşi, iniţial, nu era trecut nici măcar pe acea listă.

Indiferent cât suntem de orgolioşi, de mari, de tari, de lungi, de laţi, de frumoşi, de deştepţi, este bine şi normal să respectăm adevărul, în primul rând cu modestie, apoi cu onestitate, respect şi recunoştinţă ca în expresia biblică „Daţi Cezarului ce-i al Cezarului”.

Adevărul este că domnul profesor Ilie Şandru a fost, este şi va rămâne primul care l-a adus în realitate pe Octavian Codru Tăslăuanu. Ca să-l parafrazez pe părintele protopop Dumitru Apostol, domnul profesor Ilie Şandru a făcut şi face parte din prima generaţie care l-a redescoperit pe Octavian Codru Tăslăuanu şi l-a adus în atenţia generaţiei actuale.

Iată câteva argumente clare, care rămân incontestabile:

1. În anul 1976, la împlinirea a 100 de ani de la naşterea lui Octavian Codru Tăslăuanu, la Topliţa şi la Bilbor au fost ample manifestări cultural-ştiinţifice dedicate centenarului naşterii scriitorului, organizate de prof. Ilie Şandru.

Acestea au început cu o sesiune de comunicări ştiinţifice, prima de acest gen dedicată lui Tăslăuanu, desfăşurată la Topliţa în zilele de 22 şi 23 mai 1976, la care au participat oameni de cultură, printre care: Gavril Scridon, Vasile Netea, Mihail Striteanu, Gavril Ţepelea, Vasile Avram, Serafim Duicu, Vasile Fanache, Grigore Ploieşteanu şi alţii.

Cu această ocazie s-a tipărit un volum comemorativ, cuprinzând comunicările susţinute. Volumul a apărut în 1978 sub egida Comitetului pentru Cultură şi Educaţie Socialistă Harghita, colectivul de redacţie fiind alcătuit din profesorii: Nicolae Bucur, Stelian Busuioc, Eugen Buzoianu şi Mihail Filimon. Coordonatorul volumului a fost prof. Ilie Şandru. Cu ocazia acestui centenar, în anul 1976, la Bilbor s-a organizat o mare adunare populară.

2. Marele merit al profesorului Ilie Şandru de a-l readuce în realitate pe Octavian Codru Tăslăuanu este recunoscut şi de Dafina Voiculescu, fiica lui Tăslăuanu, care în 13 octombrie 1976 îi scrie profesorului Ilie Şandru, printre altele: „Mi-aţi reproşat, la Bilbor, că v-am lăudat prea mult pentru ceea ce aţi făcut, dar fiţi încredinţat că nu am exagerat deloc, căci nimeni altul n-ar fi făcut ce aţi făcut cu atâta sârg şi suflet. Eu vă rămân veşnic îndatorată şi, totodată, recunoscătoare pentru strădaniile depuse şi sper ca Providenţa să vă ajute să izbutiţi întrutotul. (…) Închei, urându-vă multă sănătate şi mulţumindu-vă încă o dată pentru tot ce faceţi pentru memoria tatălui meu”.

Fără a minimaliza meritele tuturor care s-au ocupat şi se ocupă de viaţa şi activitatea lui Octavian Codru Tăslăuanu, ori vrem, ori nu vrem, meritul principal al aducerii în actualitate a personalităţii şi operei lui Octavian C. Tăslăuanu îl are distinsul profesor Ilie Şandru, care a publicat volumul monografic „Pe urmele lui Octavian C. Tăslăuanu” (două ediţii: 1998 şi 2008) şi a iniţiat Colocviile naţionale „Octavian Codru Tăslăuanu pe coordonatele timpului”.

Ambele volume au adus în atenţia opiniei publice primele repere biografice ale lui Octavian Codru Tăslăuanu.

De asemenea, nu trebuie să uităm un alt adevăr, amintit de părintele protopop Dumitru Apostol, care, aşa cum am scris mai înainte, a încercat să dreagă din greşelile prefigurate a se întâmpla, care de fapt s-au şi întâmplat, că începând cu anul 1998 şi până în anul 2002 familia prof. Vasile şi Angelica Stan, împreună cu Cercul ASTRA „Luceafărul” din Bilbor, în cei 4 ani, de ziua de naştere a lui Octavian Codru Tăslăuanu, au organizat manifestări închinate lui Tăslăuanu, apoi, după 2002, până în prezent au fost activi, cu tot ce s-a putut în cunoaşterea lui Tăslăuanu, nu numai pe plan local, ci şi naţional, prin tipărirea comunicărilor ştiinţifice susţinute la Bilbor, în fiecare an, la aniversarea zilei de naştere a lui Tăslăuanu, respectiv la Colocviile naţionale „Octavian Codru Tăslăuanu pe coordonatele timpului”, care s-au desfăşurat fără întrerupere şi datorită fostului primar, domnul Ilie Trif.

Aceste adevăruri nu trebuie uitate niciodată, ba dimpotrivă, promovate.

VASILE GOTEA

Comentarii:

comentarii

3 comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.