În contextul creşterii numărului incendiilor de vegetaţie la nivel naţional:Măsuri adoptate de Direcţia Silvică Harghita pentru prevenirea incendiilor forestiere | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 25 septembrie 2022
Home » Agricultură/Ecologie »
În contextul creşterii numărului incendiilor de vegetaţie la nivel naţional:
Măsuri adoptate de Direcţia Silvică Harghita pentru prevenirea incendiilor forestiere
<h5><i>În contextul creşterii numărului incendiilor de vegetaţie la nivel naţional:</i></h5>Măsuri adoptate de Direcţia Silvică Harghita pentru prevenirea incendiilor forestiere

În contextul creşterii numărului incendiilor de vegetaţie la nivel naţional:
Măsuri adoptate de Direcţia Silvică Harghita pentru prevenirea incendiilor forestiere

  • Până în prezent, în acest an, s-a înregistrat un singur incendiu în suprafeţele administrate de direcţie, deşi la nivel naţional numărul acestora a crescut substanţial

În acest an, în fondul forestier administrat de Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva s-a înregistrat o creştere semnificativă a incendiilor de pădure. Dacă anul trecut în aceeaşi perioadă au fost 98 de incendii în suprafeţele forestiere administrate de Romsilva, în 2022 au fost 711.

În acest context, am stat de vorbă cu directorul Direcţiei Silvice (DS) Harghita din cadrul RNP – Romsilva, ing. Cătălin Mutică, despre situaţia înregistrată pe suprafeţele administrate de instituţie, dar şi despre măsurile adoptate în vederea prevenirii izbucnirii de incendii în fondul forestier administrat, ţinând cont de canicula şi lipsa precipitaţiilor din această perioadă.

Directorul DS Harghita a explicat că în această perioadă silvicultorii sunt angrenaţi într-o serie de activităţi care au ca scop principal prevenirea propagării eventualelor incendii în fondul forestier administrat de direcţia silvică. Potrivit acestuia, este vorba despre prevenire, deoarece silvicultorii nu sunt specializaţi în stingerea incendiilor. În trecut, a continuat acesta, şi în fondul forestier administrat de DS Harghita s-au înregistrat „incendii foarte periculoase, cu daune destul de mari şi am învăţat din trecut şi ştim cum să acţionăm în viitor”.

Printre măsurile adoptate, în primul rând sunt activităţile de patrulare la lizierele pădurilor de către personalul de teren de la ocoalele silvice, cu prioritate în zonele limitrofe miriştilor, păşunilor şi fâneţelor în vederea prevenirii propagării eventualelor incendii în interiorul pădurii. În aceste zone sunt foarte multe incendii, după cum se ştie.

De asemenea, în anumite zone cunoscute cu risc mai ridicat la incendii s-au executat în anii trecuţi linii izolatoare, care acum sunt întreţinute. E vorba despre linii în care nu se urmăreşte dezvoltarea vegetaţiei forestiere, astfel încât incendiile, dacă s-ar propaga, să se poată opri la un moment dat, să nu înainteze în altă zonă sau în altă parcelă. Mai sunt şi şanţurile de minim sanitar, care de asemenea sunt săpate sau sunt refăcute în această perioadă pentru a preveni răspândirea eventualelor incendii, în special pe cele de litieră. „Pentru noi, silvicultorii, cele mai periculoase sunt incendiile de litieră, deoarece focul se răspândeşte prin litieră foarte rapid. Dacă e o zonă bogată în turbă, se poate transmite şi pe sub pământ, de aici şi până la coronament nu este foarte mult. Dacă ajunge la coronament, deja vorbim de un incendiu masiv care poate să provoace daune mari”.

Deţinătorii de terenuri limitrofe pădurii au fost atenţionaţi asupra pericolului de declanşare a incendiilor prin arderea resturilor forestiere şi lăsarea focului nesupravegheat

Ing. Cătălin Mutică a mai spus că au fost atenţionaţi în scris şi prin alte mijloace deţinătorii de terenuri limitrofe pădurii asupra pericolului de declanşare a incendiilor prin arderea resturilor forestiere şi lăsarea focului nesupravegheat. „Controlăm respectarea normelor de prevenire a incendiilor în punctele de lucru şi la societăţile care desfăşoară activităţi în perimetru sau în apropierea fondului forestier, unde sunt de obicei lucrări de exploatare, atenţionăm echipele de muncitori forestieri asupra consecinţelor lăsării focului nesupravegheat”, a precizat acesta.

O altă măsură este că, în această perioadă, la ocoalele silvice se instituie un serviciu de permanenţă. Acesta asigură comunicarea cu serviciul de permanenţă de la nivelul gărzilor forestiere şi al dispeceratului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.

„Un lucru foarte important: suprafeţele de pădure şi în special plantaţiile din fondul forestier naţional aflate în administrarea noastră care au fost sau vor fi afectate de incendii vor fi monitorizate şi după lichidarea incendiilor astfel încât estimarea pierderilor să fie corect efectuată, iar golurile produse să fie incluse în clasa de regenerare, urmând a fi reîmpădurite în termenul legal”.

Directorul DS Harghita a mai arătat că la incendiile de pădure ori de vegetaţie care sunt limitrofe cu fondul forestier, aflându-ne într-o zonă montană, accesul e foarte greu şi complicat. „De regulă, la aceste tipuri de incendii şi fenomene personalul silvic trebuie să acţioneze foarte rapid, pentru că de multe ori focul e descoperit de personalul silvic ori prima informaţie o are pădurarul titular de canton”, care trebuie să anunţe operativ Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Totodată, se solicită sprijinul pompierilor voluntari din localităţi, societăţilor comerciale sau oricăror formaţiuni care pot să se deplaseze şi să transporte cu utilaje apă şi unelte în vârf de munte. La aceste intervenţii de obicei ajută şi voluntari, iar toată intervenţia se desfăşoară sub coordonarea pompierilor militari, deoarece e un mediu cu fum, flăcări şi astfel să se evite înregistrarea de victime în rândul salvatorilor.

Zone cu risc la incendii

Potrivit sursei citate, în general incendiile se produc în suprafeţe limitrofe cu terenurile agricole. Acestea din urmă sunt cele de la care se declanşează incendiile care ajung în fondul forestier. Cauza celor mai multe incendii a fost focul nesupravegheat de către anumite persoane care au activităţi în zonă „sau chiar focul pus intenţionat, nu neapărat pentru a face rău, ci pentru a-şi curăţa păşunea”.

Ing. Cătălin Mutică a dat exemplul incendiului din aceste zile de pe o păşune a Primăriei Subcetate, izbucnit în zona Mortonca, la o altitudine de peste 1.400-1.500 de metri, care a afectat şi o suprafaţă de un hectar aflată în administrarea direcţiei silvice. În urmă cu mai mulţi ani, în această zonă a mai fost înregistrat un incendiu. „După refacerea vegetaţiei, în câţiva ani de zile, iată că în acest an din nou este suprafaţă incendiată. Putem spune clar că acolo e o zonă predispusă la incendii”, a spus directorul DS Harghita.

Suprafaţa fondului forestier al judeţului Harghita este de 264.109 ha, din care direcţia silvică are în administrare o suprafaţă totală de 90.339 hectare, diferenţa fiind în paza ocoalelor silvice private. Din totalul de 90.339 ha, 22.856 hectare sunt proprietate publică a statului, iar restul suprafeţei aparţine altor proprietari, dar este administrată de Direcţia Silvică Harghita. (Şt.P.)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.