La Bilbor: De la realizări, la proiecte de viitor şi… nu numai

Interlocutor: Ilie Tamaş, viceprimarul comunei

– Mai sunt doar câteva zile până la sfârşitul lui 2017, nu vă cer să înşiraţi toate realizările din acest an pentru că mi-e teamă că aş avea nevoie de mai multe numere de ziar, prin urmare aş nota doar două, trei realizări mai importante…

– Una dintre realizările mai importante, începute şi finalizate, şi care cred că se impune a fi amintită, este terenul de minifotbal din centrul comunei. Îi zicem teren de minifotbal, dar, de fapt, este un teren cu toate dotările, şi pentru baschet, şi handbal. Valoarea acestei investiţii este de 236.000 lei şi trebuie spus că s-a realizat din bugetul propriu.

– De ce vi se pare a fi o realizare importantă, în situaţia în care aveaţi deja un teren de fotbal şi, din câte ştiu, nu aveţi o echipă reprezentativă măcar la nivel de judeţ?

– Aşa cum ziceţi, avem teren de fotbal, nu avem echipă, dar avem 300 de copii, la aceştia ne-am gândit în primul rând atunci când consiliul local a decis construirea acestui teren şi care, fiind în centru, va putea fi mai accesibil. Să nu uităm că în localitate funcţionează o şcoală specială şi orele de educaţie fizică le vor putea ţine pe acest teren; nu se ştie când, dar sperăm că vom avea şi noi o echipă de handbal, de baschet sau fotbal în viitor. Până una, alta, am avut în vedere să creăm condiţii pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor noştri.

– Mergând mai departe, ce ar fi de consemnat, succint, dintre realizările anului 2017?

– Am preluat de la Consiliul Judeţean o porţiune de 2 km din DJ 174A care s-a asfaltat – lucrarea s-a făcut prin Planul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). O altă porţiune de 2,7 km din DJ 174B, din centru spre Corbu este în curs de execuţie, din cauza venirii la noi a iernii mai devreme nu am reuşit să aplicăm cel de-al doilea strat de asfalt, dacă vremea ne-ar fi permis terminam şi această lucrare. Mi se pare important faptul că am reuşit modernizarea Şcolii Generale pentru clasele I-IV, în sensul că s-a rezolvat încălzirea cu centrală termică pe lemne, s-a rezolvat reţeaua de apă potabilă şi s-a reînnoit grupul sanitar. Lucrări asemănătoare s-au făcut şi la Şcoala „O.C. Tăslăuanu”, şcoală cu clasele V-VIII.

– Ce proiecte ne puteţi spune că aveţi pentru anul 2018, în condiţiile în care ştiu că încă nu aveţi bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2018?

– Despre proiectele din 2018, la această oră pot să vă spun că vom continua lucrările începute şi nefinalizate, asfaltarea porţiunii de 2 km de la locul numit Vamanu până la Pârâul Iuteş (tot DJ preluat), apoi asfaltarea drumului Suseni – Luncă (Brutăria Dobreanu), drum comunal pe o porţiune de 1,2 km, tot asfaltarea drumului comunal Fundoaia – Luncă 1,3 km şi care va face legătura cu drumul comunal Fundoaia – Deal. Un lucru foarte important care va trebui făcut în anul viitor este reactualizarea proiectului privind reţeaua de canalizare din comună, un lucru care nu va fi uşor, având în vedere faptul că nu avem domeniu public pe care să realizăm sistemul de canalizare.

– Din pură curiozitate, care este situaţia drumului care leagă Harghita de Suceava?

– Vorbiţi de DJ 174C, o porţiune de 6 km, în acest moment este un drum de pământ pe care au fost făcute întreţineri de vară, altceva nu am ce să spun. Drumul are 11 km, din care 5 km se află pe administrativul Suceava. De circulat se circulă tot pe drumul vechi, de pământ.

– Domnule viceprimar, când mă gândesc la Bilbor, mă gândesc la o comună bogată, frumoasă şi cu oameni destoinici. Aş dori să ştiu: am sau nu dreptate?

– Oameni destoinici avem, comuna este frumoasă, dar nu mai pot, nu mai putem spune că comuna noastră este şi bogată sau la fel de bogată comparativ cu anii ’90. Nu este ceea ce a fost, în primul rând pentru că se simte lipsa locurilor de muncă, în trecut majoritatea oamenilor lucrau la pădure sau la fabricile din oraşul Topliţa şi, pe lângă asta, aveau şi animale în gospodărie. Cum locurile de muncă s-au tot împuţinat până la dispariţie, majoritatea oamenilor s-au axat pe creşterea animalelor, însă, din păcate, preţul laptelui a scăzut, iar preţul în general de 5 lei/kg de tăuraş viu de 10 ani încoace a rămas acelaşi, deci nivelul de trai a scăzut; cu laptele am reuşit ca în urmă cu doi ani să realizăm un contract de transport la Tg. Mureş, la preţul de 1,50-1,60 lei/litru.

– Aveaţi mai multe firme, mai există?

– A fost o explozie de firme, mai ales gatere, doar că din cele 30 câte erau la un moment dat au mai rămas câteva, mai puţin de zece. Una peste alta, e greşit să credeţi că comuna noastră este una bogată, a fost, dar nu mai este, oamenii lucrează din greu să crească animale, dar tot mai mulţi se gândesc să renunţe. Şi asta se va întâmpla dacă nu se vor găsi soluţii care să-i stimuleze, în mod real, pe oameni să crească animale.

∗∗∗

Acestea ar fi veştile mai bune şi mai puţin bune din localitatea montană aşezată la poalele Munţilor Călimani, la izvoarele Bistricioarei. Oamenilor de aici le doresc ca localitatea lor să revină, cât mai curând, măcar la ceea ce a fost…

AURELIA ILUŢ

Comentarii:

comentarii