Instituţiile europene vor monitoriza România în problema urşilor | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 25 septembrie 2022
Home » Agricultură/Ecologie » Instituţiile europene vor monitoriza România în problema urşilor
Instituţiile europene vor monitoriza România în problema urşilor
Sursa: Observatorul de urși Băile Tușnad – https://www.facebook.com/observatordeursi

Instituţiile europene vor monitoriza România în problema urşilor

  • Semnatarii petiţiei privind problematica urşilor au cerut, miercuri, Comisiei de Petiţii a Parlamentului European să solicite implicarea Guvernului român, prin măsuri concrete şi de prevenţie, în protejarea vieţii oamenilor, a bunurilor şi proprietăţilor lor

Petiţia 1188/2019, iniţiată de preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba şi semnată de omologii săi la acea vreme din judeţele Mureş, Covasna şi Braşov, s-a aflat, miercuri, pe ordinea de zi a reuniunii Comisiei pentru Petiţii (PETI) a Parlamentului European.

Invitat să prezinte acest document, şeful autorităţii publice judeţene harghitene a arătat că populaţia de urs din România este în creştere şi riscă să devină o ameninţare majoră pentru locuitori, în absenţa unor măsuri concrete, care să asigure protejarea vieţii şi bunurilor acestora, compensarea pagubelor şi un climat de siguranţă.  

„Populaţia de urşi numără 2.000 de exemplare în judeţul Harghita, iar în România avem peste 6.000 de urşi. Vreau să vă spun că în judeţul nostru, în Harghita s-au înregistrat sute de cazuri de pagube grave provocate de urşi, 1.120 de animale din gospodării au fost rănite şi ucise, 54 de persoane din judeţ au fost spitalizate, iar la nivel naţional şapte oameni şi-au pierdut viaţa în 2019 în urma atacurilor urşilor”, a declarat Borboly Csaba.

În condiţiile date, a continuat acesta, Ministerul Mediului „se ocupă, însă, doar cu compensarea daunelor”, iar procedura de despăgubire este greoaie şi lipsită de transparenţă.

Preşedintele CJ Harghita a menţionat că problemele au apărut „în momentul în care Guvernul anterior a interzis vânarea urşilor bruni”, remarcând, în context, şi lipsa de colaborare între Ministerul Mediului şi cel al Agriculturii.

„Acestea sunt motivele pentru care am încercat de această dată să acţionăm la nivel internaţional. La Comisia PETI, la Comisia REGI s-a subliniat că nu există o reală compensare a daunelor, că populaţia este adesea dezamăgită şi trebuie să acţioneze la nivel individual. Lipsesc, aşadar, măsurile concrete pentru asigurarea integrităţii corporale a populaţiei, pentru siguranţa publică, în vederea protejării culturilor agricole şi a animalelor domestice. Şi, cel mai important, avem nevoie de măsuri reale de prevenţie. (…) Iată de ce rog Parlamentul European să-i ceară Guvernului României să se implice, să adopte măsuri de prevenţie şi să pună la dispoziţie măsuri de finanţare”, a adăugat Borboly Csaba.

La rândul său, Hadnagy Lehel, preşedintele Asociaţiei de Vânătoare „SZILOS”, responsabilul unui teren de vânătoare întins pe 34.000 de hectare, a povestit membrilor Comisiei că „zi de zi” are probleme din cauza urşilor, iar oamenii, sătui de vizitele diurne şi nocturne ale acestui animal protejat, au început să îşi facă singuri dreptate, existând destule cazuri de urşi otrăviţi.

„Sistemul de gestionare al acestei specii nu este eficient, nu este transparent, nu există măsuri de prevenţie, iar despăgubirile pentru daunele provocate de urşi ajung târziu sau niciodată. În România, totul este gestionat de la nivel central, iar procedura este anevoioasă. În curtea unei şcoli din Miercurea Ciuc şi-a făcut apariţia un urs; a fost nevoie de patru ore să fie îndepărtat. Ce s-ar fi întâmplat dacă situaţia ar fi avut loc la sfârşit de săptămână? Recent, un urs a omorât 17 vite şi 4 porci şi până să existe o reacţie, ursul a dispărut şi a intrat în hibernare. (…) Dumneavoastră aveţi instrumentele şi infrastructura necesară pentru a interveni”, a spus Hadnagy.

Ce spun membrii Comisiei PETI…

Europarlamentarul Vincze Lóránt a apreciat că în lipsa măsurilor adecvate, populaţia de urs brun, o specie protejată în temeiul Directivei Habitate, „creşte mult prea mult”, cum s-a întâmplat şi în România, unde „au murit oameni”, iar pagubele provocate se ridică la nivelul milioanelor. „Comisia este de părere că Guvernul ar trebui să facă ceva, că Ministerul Mediului ar trebui să ia măsuri în privinţa vânătorii, a prevenţiei, a protejării turmelor de animale şi a vieţilor oamenilor. Însă aceste lucruri nu se întâmplă, aşa că situaţia nu se va îmbunătăţi. (…) Trebuie să se elaboreze planuri în acest sens, dar am primit un răspuns succint din partea României. Trebuie să se pună în aplicare o strategie adevărată, pentru a proteja oamenii”, a apreciat parlamentarul european.

Vlad Gheorghe, membru supleant al Comisiei, a adus în atenţie problema defrişărilor, care au „împins” urşii spre zonele locuite, şi pe cea a vânătorii.

„Înţeleg perspectiva petiţionarilor, dar pentru a-i ajuta în mod sustenabil, trebuie să protejăm pădurile, ca habitat natural al urşilor şi al celorlalte animale. Avem un angajament clar pentru protejarea mediului şi avem obligaţia de a conserva biodiversitatea. De aceea nu putem încuraja măsuri pentru legitimarea defrişărilor şi a vânătorii, mai degrabă decât conservarea pe termen lung a pădurilor şi a speciilor strict protejate la nivel naţional şi european prin Directiva Habitate. Există deja instrumente ce pot fi folosite pentru protejarea populaţiei şi aş face aici o menţiune: am observat că petiţionarul poartă o insignă care pare a fi a unui partid politic din România, ceea ce înseamnă că face parte şi din autorităţile locale, care ar trebui să ia măsuri cu privire la aspectele sesizate. Avem nevoie de un mesaj clar din partea Comisiei, către autorităţile naţionale cu privire la aplicarea derogărilor şi aici vorbim de informaţii şi schimb de bune practici, ca să ne asigurăm de protejarea speciilor şi a biodiversităţii în folosul generaţiilor viitoare”, a spus reprezentantul Renew, din România.

În replică, preşedintele CJ Harghita a ţinut să clarifice că suprafaţa împădurită din judeţ „s-a mărit cu 17% în ultimii ani. Judeţul nostru nu se numără printre cele unde se defrişează, unde se taie pădurile, unde acestea dispar”, a afirmat Borboly.

Alex Agius Saliba, membru al Comisiei PETI a Parlamentului European, le-a reamintit petiţionarilor cadrul de reglementare al Directivei Habitate, care oferă pârghii de acţiune, cu posibilitatea aplicării derogărilor de la anumite măsuri stricte de protecţie în situaţii speciale. Între acestea a enumerat autorizarea capturării sau recoltării animalului periculos, într-un set foarte bine definit de circumstanţe: în interesul sănătăţii şi al siguranţei publice şi pentru prevenirea pagubelor în rândul animalelor de fermă sau al culturilor agricole.

„Urşii rămân o specie strict protejată, conform Anexei 4 şi trebuie să avem în vedere o gestionare flexibilă a acestei specii, să prevenim pagubele care pun în pericol viaţa şi interesele celor din zona rurală. De aceea este foarte important să analizăm cu atenţie revizia documentului privind protecţia strictă a speciilor de animale din Directiva Habitate. Comisia trebuie să se asigure că orientările revizuite continuă să ofere statelor membre flexibilitatea necesară, subliniată de Consiliu în concluziile sale cu privire la Planul UE pentru Natură. De aceea, noi propunem Comisiei să continue cu studiile şi orientările sale şi să ţină cont de realităţile cu care se confruntă cei din aceste state membre, atunci când vine vorba de măsurile de conservare şi de statusul de conservare al diferitelor specii. Iar acestea trebuie să se reflecte adecvat în Directivă”, a comunicat Alex Agius Saliba.

În opinia reprezentantului Ungariei în Comisia PETI, Ádám Kósa, „e nevoie ca Guvernul României să îşi asume răspunderea ce-i revine în controlarea populaţiei de urs” şi a solicitat Parlamentului European şi Comisiei să vină în sprijinul autorităţilor din România, punându-le la dispoziţie fondurile necesare pentru a putea proteja populaţia de urs, dar şi oamenii de atacurile acestor animale şi să le ofere agricultorilor despăgubiri în timp util, pentru compensarea pagubelor.

În finalul dezbaterii petiţiei ce vizează problematica urşilor din România, preşedinţia Comisiei PETI a propus ca aceasta să rămână deschisă şi să se solicite informaţii cu privire la modalitatea de a finanţa diferite măsuri de protecţie a persoanelor şi animalelor de fermă din diferite regiuni.

„De asemenea, solicităm Comisiei să monitorizeze felul în care Guvernul român implementează strategia privind carnivorele mari, în acest caz urşii bruni”, a conchis Dolores Montserrat, preşedinta Comisiei pentru Petiţii a Parlamentului European.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.