Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
O expoziţie deosebită, dedicată Centenarului Marii Uniri, cuprinzând, coincidenţă sau nu, 100 de documente scrise de pe la sfârşitul secolului al XIX-lea şi până în 1922, anul încoronării primului rege al României, fotografii, hărţi şi componente informaţionale privind modificările administrativ-teritoriale în sud-estul Transilvaniei după instalarea dualismului, particularităţile economico-sociale şi demografice ale zonei, intrarea României în Primul Război Mondial şi participarea la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918
Vernisajul expoziţiei foto-documentare „Românii din fostele scaune secuieşti şi Marea Unire”, a patra dedicată Centenarului Marii Uniri pe care o vernisează Muzeul Carpaţilor Răsăriteni din septembrie şi până în prezent, a avut loc, joi, la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea Ciuc, în prezenţa reprezentanţilor Prefecturii, ai unor şefi de instituţii şi a mai multor elevi şi profesori de la şcolile româneşti din oraş.
„Sărbătorirea Centenarului Marii Uniri am considerat-o ca fiind un foarte bun prilej să venim în faţa publicului cu un proiect expoziţional prin care să evidenţiem aspectele zonale în contextul unei ample mişcări unioniste, generată de deznodământul Primului Război Mondial şi, totodată, să reliefăm modul în care generaţia covăsneană şi harghiteană a Marii Uniri a ştiut să gestioneze problemele rezultate din specificul zonei”, a arătat muzeograful dr. Ana Dobreanu, de la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior.
Expoziţia reuneşte 100 de documente scrise, fotografii, hărţi şi componente informaţionale datând de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi până în 1922, anul încoronării Regelui Ferdinand la Alba Iulia şi este structurată pe mai multe teme şi subteme, pornind de la modificările administrativ-teritoriale din sud-estul Transilvaniei în zona actualelor judeţe Harghita şi Covasna în perioada dualismului.
„Legea reorganizării administrativ-teritoriale de la 1876 a adus modificări majore în această zonă, au fost schimbate organizaţii administrative care dăinuiau încă din feudalism în această zonă, cu foarte mici întreruperi. Organizaţiile scăunale au fost înlocuite cu comitatele şi în această zonă au apărut cele trei comitate: Comitatul Treiscaune cu reşedinţa la Sfântu Gheorghe, Comitatul Ciuc cu reşedinţa la Miercurea Ciuc şi Comitatul Odorhei cu reşedinţa la Odorhei. În linii mari, ele, ca teritoriu, păstrau zonele fostelor scaune secuieşti Treiscaune, Ciuc şi Odorhei. Această formă de organizare administrativ-teritorială a dăinuit până la 1 Decembrie 1918, când, după Marea Unire, zona aceasta şi Transilvania, în general, a fost integrată în structura administrativă românească şi au apărut judeţele cu aceleaşi denumiri, în perioada interbelică: judeţul Treiscaune, judeţul Ciuc şi judeţul Odorhei”, a explicat dr. Ana Dobreanu.
O altă temă abordată în cadrul expoziţiei este legată de particularităţile economice, sociale şi demografice ale zonei, trecând, apoi, la Primul Război Mondial. Nu trebuie uitat faptul că zona cuprinsă între graniţele actualelor judeţe Harghita şi Covasna, făcând parte din Austro-Ungaria la acea vreme, a intrat în război mai devreme decât România. Astfel, tematica „Zona de sud-est a Transilvaniei în contextul conflagraţiei şi români în Armata Austro-Ungară” este dedicată românilor covăsneni şi harghiteni care au luptat de o parte şi de alta a munţilor.
„La declanşarea Primului Război Mondial, o parte dintre românii din această zonă au trecut ilegal graniţa în România şi apoi, la intrarea României în război, s-au înrolat în Armata Română, între ei Ghiţă Pop din Poiana Sărată şi Gheorghe Colan din Araci. O altă parte dintre români au fost mobilizaţi, în iulie 1914, în Armata Austro-Ungară – o parte au dezertat şi au trecut în România, ca apoi să îi regăsim în Armata Română, cum au fost, de exemplu, Octavian Codru Tăslăuanu din Bilbor şi Nicolae Bogdan din Braşov, originar tot din zona Covasna, iar o altă parte dintre ei au luptat în Armata Austro-Ungară până la sfârşitul războiului. Cei care au avut şansa să scape cu viaţă, în toamna anului 1918 s-au întors acasă şi îi regăsim, foarte activi, în organizaţiile care au pregătit Marea Unire, printre cei care au participat la Alba Iulia, la Marea Unire. Dintre cei care au luptat în Armata Austro-Ungară, unii au fost luaţi prizonieri în Rusia şi îi regăsim în corpurile voluntarilor care au cerut să lupte în Armata Română, cum a fost medicul militar Pompiliu Nistor, originar din Araci, cel care a redactat actul de constituire a Corpului Voluntarilor din Rusia şi autorul manifestului pe care l-au adresat aceşti voluntari către naţiunile Europei, cu privire la voinţa şi dorinţa lor de a lupta în Armata Română, la dorinţa şi voinţa românilor din Transilvania de a se unifica cu România”, a detaliat dr. Ana Dobreanu.
O temă amplă este dedicată înfăptuirii unităţii naţionale şi participării românilor covăsneni şi harghiteni la Marea Unire. Organizatorii au trecut dincolo de cifre şi statistici şi în expoziţie sunt prezentaţi, nominal, cei 35 de delegaţi aleşi în cercurile electorale din zonă să participe la Marea Adunare Naţională, precum şi cei 13 delegaţi de drept, reprezentanţi ai instituţiilor, reuniunilor, gărzilor naţionale locale, precum şi episcopiilor, care aveau dreptul să-şi desemneze proprii delegaţi.
Expoziţia se încheie cu Marea Adunare Naţională şi cu România reîntregită, unde pot fi văzute fotografii cu stema României Mari, cu Constituţia noului stat, cu încoronarea Regelui Ferdinand, la Alba Iulia, în 1922, şi Proclamaţia Regelui, un document deosebit, adresat românilor, cu prilejul încoronării.
„Astăzi, pronia cerească, încrederea, răbdarea şi vitejia voastră, învrednicindu-mă pe Mine, a Mă încorona aici, în Alba Iulia, ca Rege al tuturor Românilor, se consfinţesc drepturile milenare ale neamului Românesc asupra întregului ţinut dintre Dunăre-Nistru şi Tisa. Întregirea neamului, visată de sute de generaţii şi care a fost numai o licărire strălucitoare de o scurtă clipă acum 322 de ani, prin intrarea triumfală aici, în strămoşeasca Alba Iulia, a Eroului Neamului, Mihai Viteazul, este fapt împlinit şi se consfinţeşte astăzi pentru vecie”, declara în mod solemn Regele Ferdinand I al României.
Documentele prezentate în cadrul expoziţiei au ca sursă fonduri şi colecţii de la Arhivele Naţionale Bucureşti, Braşov, Covasna şi Mureş, de la Muzeul Unirii din Alba Iulia, şi Muzeul Bisericii „Sf. Nicolae” din Şcheii Braşovului, de la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi colecţii private.
Expoziţia foto-documentară „Românii din fostele scaune secuieşti şi Marea Unire” este un proiect realizat în cadrul Programului Naţional Centenarul Marii Uniri de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în colaborare cu Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe şi Muzeul Bisericii „Sf. Nicolae” – „Prima Şcoală Românească” din Braşov.
Expoziţia poate fi vizitată la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea Ciuc până în februarie-martie 2019.
O nouă expoziţie, a cincea a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, intitulată „Sud-estul Transilvaniei în contextul Marii Uniri”, va fi vernisată săptămâna viitoare, în data de 23 noiembrie, la Topliţa.
DANIELA MEZEY
