Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Elevii maghiari interesaţi de oferta educaţională a Colegiului Naţional „Octavian Goga” | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 27 aprilie 2024
Home » Învățământ » Elevii maghiari interesaţi de oferta educaţională a Colegiului Naţional „Octavian Goga”
Elevii maghiari interesaţi de oferta educaţională a Colegiului Naţional „Octavian Goga”

Elevii maghiari interesaţi de oferta educaţională a Colegiului Naţional „Octavian Goga”

  • În ultimii patru ani, peste 100 de elevi maghiari s-au înscris la liceu în această unitate de învăţământ

În urmă cu opt ani, elevi de la secţiile maghiare din judeţ şi din cele limitrofe au început să se intereseze de oferta educaţională a Colegiului Naţional „Octavian Goga” şi să se înscrie la această unitate de învăţământ; la început câţiva şi din ce în ce mai mulţi odată cu trecerea anilor. Aşa se face că doar în ultimii patru ani numărul elevilor maghiari care au ales să îşi continue studiile în limba română a ajuns la 114: 31 de elevi au intrat în clasa a IX-a în 2018, câte 17 elevi maghiari au început liceul la Goga în 2019 şi 2020, iar în toamna anului 2021 încă 49 de elevi veniţi de la secţiile maghiare.

„Colegiul nostru este în top la nivelul judeţului, cu rezultate foarte bune la examenele naţionale. Interesul este pentru unii învăţarea limbii române, pentru alţii faptul că ne respectăm elevii, că le împărtăşim din cunoştinţele noastre cu dăruire şi cu multă afecţiune. Pentru noi nu contează etnia, ci doar faptul că sunt copiii noştri. Suntem o şcoală a tuturor, unde diversitatea este la ea acasă, elevii învaţă ce însemnă respectul faţă de ei şi faţă de ceilalţi, iar climatul educativ este unul deschis şi de cooperare. Avem elevi români, maghiari, dar şi din Republica Moldova şi Slovenia. Şi pot să vă spun că în ultimii ani nu am avut copii vorbitori de limbă maghiară care nu s-au putut acomoda; ba dimpotrivă, nu vor să plece. Faptul că la noi vin elevi vorbitori de alte limbi decât cea română nu doar în clasa a IX-a, ci şi în alte clase, iar trendul înregistrat este crescător, mă îndreptăţeşte să afirm că interesul elevilor pentru Colegiul Naţional «Octavian Goga» (CNOG) va creşte în continuare”, ne spune profesoara Magdalena-Camelia Dumbravă, directoarea unităţii de învăţământ.

Anul acesta la CNOG sunt patru clase de a IX-a, iar elevii maghiari care s-au înscris la liceu provin atât din familii maghiare, cât şi din familii mixte. Unii dintre ei au făcut-o la recomandarea părinţilor pragmatici, care i-au îndemnat să vină la Colegiul Goga, apreciind că „este timpul să înveţe şi limba română”. Însă marea majoritate a elevilor maghiari ai liceului afirmă că se „simt foarte bine aici, le place că sunt respectaţi, că profesorii nu fac discriminări pe criterii etnice şi că vor să înveţe limba română”.

Elevii vorbitori de limbă maghiară au mai afirmat că „oferta educaţională a Colegiului Goga a fost tentantă”, fiind influenţaţi în alegerea lor şi de „rezultatele obţinute de absolvenţii seriilor anterioare”.

„Este al patrulea an de când predau la Colegiul Naţional «Octavian Goga» şi tot timpul am avut clase eterogene, din toate punctele de vedere. Elevii sunt cei care au vrut să îşi continue studiile la un liceu teoretic şi au ştiut că, dacă nu vor intra la liceele teoretice din oraş cu limbă de predare maghiară, următoarea lor opţiune era CNOG. Cei care au intrat anul trecut în clasa a IX-a mi-au spus că apreciază rezultatele foarte bune înregistrate de elevii din ultimul an de liceu la Bacalaureat”, detaliază profesoara de Limba şi literatura română Juhász-András Réka, dirigintă la una din clasele liceului cu mulţi elevi maghiari.

De la ei am mai aflat că au făcut această alegere pentru a învăţa mai bine limba şi gramatica limbii române în speranţa accederii la cariera pe care şi-o doresc: o carieră militară în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne şi ale Ministerului Apărării Naţionale. Şi mai mulţi susţin că mediul în care trăiesc este „insuficient pentru a învăţa limba română”, că „sunt conştienţi de acest lucru” şi că „trăind în România, şi limba română trebuie învăţată şi cunoscută foarte bine”.

Un alt elev din clasa a IX-a, provenit dintr-o familie maghiară originară din Tuşnad Sat, care a absolvit cursurile secţiei maghiare până la liceu, şi-a justificat opţiunea astfel: „Părinţii mei au avut mereu prieteni români şi eu întotdeauna m-am simţit frustrat că nu pot să înţeleg ce spun ei. Aşa că m-am hotărât să învăţ bine limba română”. Şi după primul semestru a reuşit să le demonstreze profesorilor săi că este foarte ambiţios şi hotărât să o facă.

La fel de hotărâţi să înveţe corect şi să vorbească fluent limba română s-au arătat şi copiii proveniţi din familii mixte. Şi nu este rău pentru niciunul dintre cei care au ales astfel, de vreme ce acest demers îi va ajuta să îşi continue studiile în universităţile din marile oraşe şi apoi să îşi găsească jobb-uri mai bine plătite şi cu un potenţial ridicat de formare şi de dezvoltare, atât pe plan profesional, cât şi personal, nu doar în ţară, ci şi în afara ei.

„Am văzut oportunitatea acestui mediu lingvistic, am văzut că putem învăţa reciproc, unii de la alţii şi nu numai a unor lucruri concrete, cum este comunicarea, şi acceptarea, şi toleranţa, şi altruismul, dar şi cât de importantă şi de frumoasă este multiculturalitatea. Noi am derulat deja proiecte în acest sens cu prilejul sărbătorilor de iarnă, dar şi în mod obişnuit, la orele de Limba Română, unde vorbim şi despre Farsang, dar şi despre Dragobete şi despre Babe şi aşa învăţăm despre obiceiurile unora şi ale celorlalţi. Avem în clasă şi o fată din Serbia, în an pregătitor şi ideea este că iată, avem încă un prilej de a ne putea îmbogăţi reciproc; şi în acelaşi timp putem destrăma nişte prejudecăţi. Multiculturalitatea nu este doar un termen la modă: dacă avem deschidere, dacă suntem toleranţi şi dacă acceptarea este reciprocă, într-adevăr suntem mai bogaţi decât alţii, putem să învăţăm, să vedem, să citim, să auzim, nerămânând cantonaţi doar în cultura noastră nativă. Şi este responsabilitatea noastră, ca profesori, să le asigurăm elevilor noştri această oportunitate”, a afirmat profesoara de Limba şi literatura română Juhász-András Réka.

„Răbdarea este curajul cuceritorului…”

Elevilor proveniţi din familii maghiare, chiar şi celor din familiile mixte unde acasă se vorbeşte preponderent limba maghiară, nu le este uşor să se adapteze. Ei trebuie să îşi însuşească atât limbajul comunicării cotidiene într-o limbă nematernă – greu de adaptat în cazul celor care au învăţat pe de rost texte gata servite, în special pentru examenul de Evaluare, de multe ori fără să le pătrundă şi înţelesul – o limbă care, spre deosebire de cea maternă, are şi genuri, necesită acorduri, dar şi formulări reverenţioase. Şi mai lungă este perioada de tranziţie în cazul limbajului de specialitate propriu disciplinelor din domeniul ştiinţelor.

„Mulţi nu se descurcă cu comunicarea cotidiană şi în astfel de situaţii, întotdeauna cu mare răbdare şi frumos, fără să le traduc în maghiară, îi corectez vorbindu-le doar în limba română şi le explic astfel încât să înţeleagă. (…) După câteva luni, fac deja diferenţa şi se exprimă altfel: «vă rog frumos», «îmi permiteţi doamna profesoară»,”, explică profesoara Juhász-András Réka.

Georgeta Bogoş, profesoară de Istorie la Colegiul Naţional „Octavian Goga”, este diriginta unei clase cu 26 de elevi, din care 22 sunt veniţi la începutul acestui an şcolar de la secţiile maghiare. Ne spune că noii veniţi s-au acomodat foarte greu şi procesul încă nu s-a încheiat, fiind o clasă cu specializarea Filologie.

„În general le este greu, avem în clasă şi trei elevi care nu înţeleg limba română nici la nivelul «te rog să vii aici» sau «vrei să repet?» I-am întrebat cum să-i ajut, dar nu mi-au răspuns. Însă am continuat, adaptându-mi total metoda de predare a lecţiilor. Eu înţeleg limba maghiară, dar predarea o fac în limba română şi le explic în toate modurile posibile, folosindu-mă inclusiv de gestică. La final, ca să mă asigur că au înţeles anumite cuvinte, îi rog să mi le spună în limba maghiară şi, dacă este cazul, intrăm şi pe Google translate. La început a fost foarte greu şi pentru ei, şi pentru mine, dar constat că în ultima lună s-au schimbat mult în bine şi începem să comunicăm eficient. Dincolo de faptul că eu predau lecţia şi ei se chinuie să înţeleagă, chiar au făcut progrese, au început să capete încredere, acum îmi povestesc lecţiile – fiindcă pe mine mă interesează să-i aud pe ei vorbind în limba română, fără să ţin la limbajul de specialitate, aşa cum ştiu şi pot ei – răspund la întrebări şi se implică; mai ales dacă sunt lăudaţi atunci când răspund corect şi atunci când primesc note bune. Şi-au dat seama că pot şi ei, acesta a fost momentul în care s-a spart gheaţa şi acum jumătate de clasă vrea să răspundă. Pot spune că sunt pe val. După cum îi văd, sunt copii foarte buni şi cred că nivelul clasei va fi ridicat; trebuie doar să depăşească bariera de limbă, să-şi dorească să facă acest lucru”, ne povesteşte profesoara Georgeta Bogoş.

De mare ajutor le este înţelegerea de care au parte din partea profesorilor, indulgenţa acestora, dar şi sprijinul colegilor români, care au învăţat încă din clasa I-a că la Colegiul Naţional „Octavian Goga” respectul faţă de profesori şi de colegi este o cerinţă şi o obligaţie.

„Nu există situaţii conflictuale între elevii maghiari şi cei români, dimpotrivă, primii sunt primiţi fără rezerve, cu bunăvoinţă şi deschidere de către elevii români şi de multe ori am observat că se împrietenesc repede. Copiii români îi ajută, îi mai corectează când greşesc, iar maghiarii îi învaţă, la rândul lor, câteva expresii. Şi mie, ca profesor, îmi place această stare. (…) Şi dacă este adevărat că secolul XXI este secolul comunicării, atunci chiar suntem norocoşi că avem oportunitatea de a vorbi în mai multe limbi şi astfel să ne îmbogăţim şi emoţional, şi cultural, şi ca oameni şi să învăţăm lecţiile democraţiei. Generaţia pe care o educăm astăzi va fi cea a viitorului. De noi depinde cum o educăm şi de ei depinde cum vor trăi generaţiile viitoare”, concluzionează profesoara Juhász-András Réka.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.