Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Discriminaţi acasă, românii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş au protestat la Bucureşti împotriva adoptării Codului administrativ | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 26 aprilie 2024
Home » Societate » Discriminaţi acasă, românii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş au protestat la Bucureşti împotriva adoptării Codului administrativ
Discriminaţi acasă, românii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş au protestat la Bucureşti împotriva adoptării Codului administrativ

Discriminaţi acasă, românii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş au protestat la Bucureşti împotriva adoptării Codului administrativ

Circa 1.000 de persoane au participat duminică, în Capitală, la un marş organizat de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) şi Asociaţia „Calea Neamului” împotriva adoptării legii privind Codul administrativ, prin care, potrivit iniţiatorilor acestui eveniment, limba maghiară devine în mod neconstituţional a doua limbă oficială în stat pe o arie ce depăşeşte cu mult judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.

Iniţial, manifestanţii s-au strâns în Piaţa Constituţiei şi apoi au pornit în marş spre Piaţa Universităţii şi au ajuns, în jurul orei 20:00, în faţa Palatului Cotroceni.

Oamenii i-au cerut preşedintelui să nu promulge Codul administrativ, votat de Parlament la începutul lunii iulie.

Printre prevederile proiectului legislativ se numără eliminarea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în prefecturi, primării, consilii judeţene şi locale, dar şi cum vor fi montate plăcuţele bilingve.

„Protestul este generat de includerea, de către iredentişti, pe fondul inculturii şi incapacităţii politicienilor noştri, prea preocupaţi de lupta pentru ciolan şi de sfâşierea reciprocă, în chiar anul aniversării Centenarului Marii Uniri, a unei prevederi în proiectul de lege al noului Cod administrativ, care oficializează limba maghiară în administraţia a aproape jumătate din localităţile ţării. Este un act care sfidează, într-un mod inadmisibil şi fără precedent, Constituţia României! Scopul contestatarilor este de a-i atrage atenţia preşedintelui sas al României, în tradiţia lui Stephan Ludwig Roth, că aici este România, stat naţional unitar, pentru înfăptuirea căruia s-au sacrificat milioane de români şi că promulgarea unei astfel de prevederi legislative echivalează cu o sinucidere politică imediată şi fără drept de apel”, se arată în mesajul prin care a fost anunţat mitingul.

Mihai Târnoveanu, preşedintele Asociaţiei „Calea Neamului” şi vicepreşedinte al forumului, a vorbit la o portavoce şi a afirmat că vor să facă scut în jurul valorilor naţionale.

„Ne-am adunat, astăzi, aici, români din Covasna, Harghita Mureş, români de pe întreg cuprinsul ţării, care vor face scut în jurul fraţilor lor din inima ţării, care vor face scut în jurul valorilor naţionale, în jurul celor care au aceeaşi credinţă şi acelaşi sânge din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna. Suntem împotriva adoptării Codului administrativ, care legalizează folosirea limbii maghiare, extinderea folosirea limbii maghiare de la nivel local la nivel central, respectiv în prefecturi şi deconcentrate. (…) Limba română trebuie să rămână în continuare sigura limbă oficială pe teritoriul statului român”, a susţinut Târnoveanu.

La jumătatea lunii iulie, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş i-a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea privind Codul administrativ în forma adoptată de Parlament, avertizând că acest act normativ, „prin care limba maghiară dobândeşte statut de limbă oficială pe o arie ce depăşeşte cu mult cele trei judeţe”, va facilita obţinerea autonomiei teritoriale pe criteriu etnic şi formarea unei enclave etnice în inima României.

Într-o scrisoare adresată şefului statului, asociaţiile care formează Forumul Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş arată că textul de lege elimină pragul de 20% referitor la folosirea limbii minorităţilor în administraţie, existent în prezent, şi impune obligativitatea folosirii limbilor materne ale minorităţilor naţionale nu doar autorităţilor administraţiei publice locale şi serviciilor publice deconcentrate, ci şi instituţiilor publice aflate în subordine, organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturilor, ceea ce contravine, conform asociaţiilor, art. 120, alin. (2) din Constituţie. (RGN Press)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.