Sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice Românii din Sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie

Prof. univ. dr. Radu Baltasiu: „Spiritul patriotic se mai regăseşte astăzi cam la 11% dintre tinerii până în 25 de ani”

Zeci de cercetători, academicieni, profesori universitari, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhivişti, profesori, preoţi, oameni de cultură din peste 30 de localităţi, din întreaga ţară şi Republica Moldova au participat, vineri şi sâmbătă, la cea de a XXIX-a ediţie a Sesiunii naţionale de comunicări ştiinţifice Românii din Sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie, găzduită de Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului.

În deschiderea lucrărilor, ing. Ciprian Hugianu a dat citire mesajului de binecuvântare transmis de Preasfinţitul Părinte Andrei, episcopul Covasnei şi Harghitei. „Bunul Dumnezeu a binecuvântat ca la streaşina timpului să revenim pentru a lumina întunericul unei istorii prea puţin cunoscute în cea de a XXIX-a ediţie a Sesiunii naţionale de comunicări ştiinţifice Românii din Sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie,care în acest an se desfăşoară în incinta Complexului Sportiv Naţional Izvoru Mureşului din localitatea omonimă. Varietatea tematicilor care urmează a fi abordate în acest periplu ştiinţific doresc prin a întregi prin informaţii edite şi inedite frumuseţea unei istorii care nu s-a scris cu nume şi evenimente, care începând de astăzi vor marca şederea dvs. în aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu, ci cu jertfa unor oameni care prin rolul şi locul lor în cursul vremurilor au menţinut vie trăirea şi simţirea naţională strămoşească românească. Binecuvântăm organizatorii şi ostenitorii, precum şi pe dvs. şi vă îndemnăm ca şederea în aceste zile în acest loc să vă fie una plină de bucurie. O bucurie a revederii, o bucurie a dobândirii de noi informaţii istorice privind vieţuirea românilor din Arcul Intracarpatic şi modalităţile convieţuirii lor într-un spaţiu al multietnicităţii şi pluriconfesionalităţii, precum şi al înfrăţirii permanente cu românii trăitori în afara sud-estului Transilvaniei”, a transmis printre altele PS Andrei.

Subprefectul Marius Ţepeluş: „Acest eveniment s-a impus de-a lungul timpului, cu siguranţă, ca fiind unul dintre cele mai importante proiecte culturale ale Arcului Intracarpatic”

Prezent la manifestare, subprefectul judeţului Harghita, Marius Ţepeluş, a evidenţiat că sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice este unul dintre cele mai importante proiecte culturale ale Arcului Intracarpatic.

„Acest eveniment s-a impus de-a lungul timpului, cu siguranţă, ca fiind unul dintre cele mai importante proiecte culturale ale Arcului Intracarpatic şi mulţumirea mea nu poate fi decât una foarte mare, pentru că este principalul promotor al istoriei şi spiritualităţii românilor şi a României. Bucuria este cu atât mai mare cu cât în aceste două zile se va vorbi profesionist şi în repere istorice despre istoria şi spiritualitatea României şi românilor cu multă dragoste.

Îmi arăt de asemenea recunoştinţa, mulţumirea faţă de munca dvs. intelectuală şi faţă de dedicarea cu care reuşiţi să valorificaţi ştiinţific de fiecare dată comunicările ştiinţifice, sesiunile, recenziile pe care dacă le-am aduna de la începuturi şi până astăzi ar însuma sute de volume, volume care vor rămâne în veşnicie şi de un real folos generaţiilor viitoare. Aş mai zice ce bine şi ce frumos este când Guvernul înţelege să finanţeze aceste proiecte minunate, înţelege dimensiunea exactă şi importanţa acestor evenimente”, a spus subprefectul Marius Ţepeluş.

Ionuţ Neagu, senator de Covasna a arătat, tot în deschidere, că „nu pot decât să admir munca în special a dlui profesor Ioan Lăcătuşu (n.n. – iniţiatorul în urmă cu 29 de ani a sesiunii naţionale de comunicări), munca de o viaţă, un om-instituţie, care a pus umărul de fiecare dată la propăşirea culturii româneşti pe aceste meleaguri, cât şi celorlalţi care aţi muncit, aţi lucrat, aţi desfăşurat activităţi ştiinţifice”.

„Din partea administraţiei locale şi a mea personal vă doresc o şedere plăcută la Izvoru Mureşului, respectiv comuna Voşlăbeni, să vă simţiţi bine, să rămâneţi cu amintiri frumoase, iar munca dvs., cunoştinţele dvs. şi argumentele dvs. ar fi bine să ajungă la toţi cei care ne reprezintă în diferite formaţiuni ca să aibă cu ce să combată, să aibă cum să răspundă şi să ştie cum să răspundă la toate acuzele sau nedreptăţile la care de multe ori suntem parte şi trebuie să le auzim”, a spus la rândul său primarul comunei Voşlăbeni, Mihail Tinca.

Reprezentanta SGG: Evenimentul „este unul dintre cele mai valoroase proiecte pe care le implementăm aici în zonă, în Covasna-Harghita”

Din partea Guvernului României, la eveniment a participat dna Larisa Axinia, consilier în cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG). Aceasta a arătat în intervenţia sa că sesiunea naţională de comunicări „este unul dintre cele mai valoroase proiecte pe care le implementăm aici în zonă, în Covasna-Harghita”, amintind că recent a participat la Zilele „Miron Cristea” la Topliţa, „de asemenea, un eveniment deosebit de important pentru ţara noastră, pentru statul român”, dar şi la o altă manifestare tot în judeţ.

„Sunt aici în calitate de reprezentant al Guvernului. Ţin să transmit gândurile bune şi susţinerea conducerii Secretariatului General al Guvernului. Dl secretar general Mircea Abrudan a ţinut neapărat să avem aici un reprezentant, să transmitem susţinerea noastră către dvs. Ne bucurăm foarte mult că an de an reuşiţi să puneţi în valoare munca pe care o depuneţi de-a lungul timpului şi sper ca la această ediţie să vă gândiţi la ceva deosebit, la comunicări aparte, să realizăm o sesiune deosebită anul viitor, când avem o ediţie aniversară, a XXX-a a acestui eveniment”, a spus reprezentanta SGG.

Totodată, a transmis gândurile bune ale directorului Direcţiei Dezvoltare Comunitară, Monitorizare Întreprinderi şi Instituţii Publice, Victor Moraru, care „aşteaptă proiectele dvs., să vă gândiţi la idei bune de proiect, pe care să le depuneţi în conformitate cu metodologia care va apărea anul viitor”.

Dna Larisa Axinia l-a felicitat pe dr. Ioan Lăcătuşu, „cel care este sufletul comunităţii româneşti din Covasna şi Harghita, cel care reuşeşte să ne adune aici de fiecare dată, entuziaşti, cu mult elan, cu multă dorinţă de a spune lucrurilor pe nume şi de a susţine valorile noastre naţionale, tradiţiile, obiceiurile, de a transmite noii generaţii ceea ce ar trebui să cunoască”. Aceasta şi-a exprimat bucuria că şi anul acesta s-a reuşit în cadrul proiectului tipărirea volumului Acta Carpatica, care „este o mărturie ce va rămâne de-a lungul timpului”.

Directorul Complexului Sportiv Naţional Izvoru Mureşului, Gavril Chindea, le-a urat tuturor mult succes. Acesta a amintit că în urmă cu câţiva ani a scris o carte şi şi-a dat seama cât de greu este să se scrie o carte – şi „cu atât mai mare este respectul faţă de dvs., care aţi scris sute sau zeci de cărţi şi aţi muncit foarte mult”.

Dr. Ioan Lăcătuşu: Din 1992, numărul românilor din Covasna şi Harghita a scăzut cu 30.000

În intervenţia sa, dr. Ioan Lăcătuşu, directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, a venit cu câteva propuneri concrete. „În România Mare erau 71 de judeţe şi exista în fiecare judeţ o şcoală normală de învăţători. Fiecare şcoală normală de învăţători patrona o şcoală din Secuime, din fostele judeţe Odorhei, Ciuc şi Trei Scaune. Vă propun să regândim această acţiune într-o formă actualizată. Noi să facem o evidenţă a localităţilor care mai au încă parohii în care mai pâlpâie credinţă ortodoxă şi un număr mic de copii care învaţă la şcoli cu mari greutăţi şi să stabilim după aceea ca ele să fie patronate fie de personalităţi, fie de instituţii”, a spus dr. Ioan Lăcătuşu. Acesta a amintit că a descoperit în urmă cu mai mulţi ani o instituţie care se numeşte Năşia, în sensul că maghiari din toată lumea sunt dispuşi să cheltuiască bani pentru sprijinirea ceangăilor din Moldova. „Deci, noi valorificând experienţa istorică a noastră, cu forurile actuale, să încercăm să realizăm această sprijinire a comunităţilor mici româneşti”.

De asemenea, a propus să se facă „o analiză puternică” a rezultatelor recensământului populaţiei, unde sunt „surprize foarte mari”. Potrivit sursei citate, în judeţele Covasna şi Harghita, în 1992 trăiau 102.000 de români, iar recensământul din 2021 arată că mai sunt 73.000.

O altă propunere a dr. Ioan Lăcătuşu a fost organizarea unui curs de elaborare şi implementare a proiectelor de către organizaţiile neguvernamentale româneşti din cele două judeţe. Propunerea vine după ce s-a constatat că există fonduri disponibile, fie de la Guvernului României, fie de la consiliile judeţene, însă „din păcate avem foarte puţini colegi care se pricep să elaboreze proiecte”.

De asemenea, acesta a reiterat faptul că „păstrarea identităţii naţionale a românilor din judeţele noastre se poate face prin trei modalităţi principale”. Una dintre ele este „prin noi înşine”. „Suntem mici, dar putem să realizăm lucruri extraordinare. Noi nu am avut până în ’90 editură, publicaţii ştiinţifice, nu am avut o serie întreagă de alte instituţii culturale şi am reuşit să facem lucruri care sunt recunoscute academic, sunt premiate. Deci, concluzia este că se poate”, a spus vorbitorul.

A doua modalitate este prin „stimularea solidarităţii naţionale”. „S-a dovedit, la nivel naţional există o dorinţă afectivă, sufletească, o sensibilitate a românilor din ţară faţă de românii din Covasna şi Harghita. Noi trebuie să transformăm această afectivitate în aspecte concrete, pragmatice, practice de sprijinire”, a punctat dr. Ioan Lăcătuşu.

„Şi în final să conştientizăm şi să fim lângă Guvern ca aceste co-finanţări să fie legiferate, pentru că este prea mare diferenţa dintre ce face Guvernul Ungariei pentru dezvoltarea acestei zone (…) şi ceea ce face guvernul nostru”, a mai spus dr. Ioan Lăcătuşu.

Prof. univ. dr. Radu Baltasiu: „Spiritul patriotic se mai regăseşte astăzi cam la 11% dintre tinerii până în 25 de ani”

În intervenţia sa, prof. univ. dr. Radu Baltasiu, director al Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, a semnalat, printre altele, un fapt îngrijorător: „spiritul patriotic se mai regăseşte astăzi cam la 11% dintre tinerii până în 25 de ani”. „Este o problemă foarte serioasă, în timp ce ceilalţi, deşi se află într-o gravă eroare, nu şi-au pierdut aceste capacităţi, pentru că îi încurajează familia. (…) Ei încurajează dragostea de ţară care e parte a inteligenţei. Dragostea de ţară nu este o opţiune. Pur şi simplu eşti un prostolan dacă nu-ţi iubeşti locul pe care calci. Şi nu pentru că fac eu asta şi tu nu o faci. Aici nu e vorba despre faptul că mie îmi place o culoare şi ţie îţi place alta. Pur şi simplu renunţi la o bună parte din minte, care e legată de înţelegerea locului. Iar locul presupune nişte categorii – cunoaşterea categorială. Noi ca să vorbim clar aici trebuie să demonstrăm (…) că avem capacitate categorială şi după aceea operaţionalizăm, pe economie, pe drept, pe relaţii internaţionale, pe psihologie colectivă”, a arătat prof. univ. dr. Radu Baltasiu.

Vernisarea unor expoziţii, acordarea premiului „Vasile Lechinţan”, vizionarea unui film documentar, lucrările pe secţiuni

Vineri, după deschiderea oficială a manifestării au urmat lucrările sesiunii în plen, fiind prezentate 11 comunicări ştiinţifice.

Tot vineri a fost vernisată şi expoziţia fotodocumentară „Personalităţi româneşti din Covasna şi Harghita la Marea Unire”, realizată de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR). Prof. Florin Herţeg, muzeograf la MNCR, a arătat că expoziţia este „rodul colaborării” cu Centrul Ecleziastic „Mitropolit Nicolae Colan”. Conform acestuia, din expoziţie nu puteau lipsi Patriarhul Miron Cristea, Mitropolitul Nicolae Colan, O.C. Tăslăuanu etc.

Tot vineri, a fost acordat premiul „Vasile Lechinţan”, ediţia 2023, inginerului Ciprian Hugianu pentru studiul „Lucrări, studii şi articole referitoare la istoria şi cultura românilor din Arcul Intracarpatic redactate de istoricul Vasile Lechinţan”.

„Este cunoscut faptul că arhivistul Vasile Lechinţan din Cluj-Napoca, colaboratorul nostru atât de apropiat a fost preocupat de cunoaşterea istoriei oamenilor şi locurile din Arcul Intracarpatic, devenind astfel unul dintre cei mai buni cunoscători ai istoriei zonei noastre. Cu timpul, istoricul, arhivistul şi publicistul Vasile Lechinţan a devenit nu numai un valoros cercetător, ci şi un prieten apropiat al nostru, al oamenilor din acest colţ de ţară, de la vlădică până la opincă. Încă de la aflarea trecerii în eternitate a prietenului nostru Vasile Lechinţan, inginerul Ciprian Hugianu a început să fişeze date referitoare la personalitatea distinsului cercetător, împreună cu ştirile şi informaţiile despre viaţa şi opera acestuia. Şi astfel, în cei trei ani de la dispariţia acestuia dintre noi, ing. Ciprian Hugianu a redactat un important studiu pe această problematică, studiu care poate deveni în perspectivă o carte de referinţă în domeniu şi care a fost recompensat moral prin acordarea astăzi de către conducerea Centrului European de Studii Covasna-Harghita a premiului Vasile Lechinţan, ediţia 2023. În condiţiile în care conducerea Centrului Nicolae Colan şi-a propus să constituie fondul arhivistic Vasile Lechinţan, ing. Ciprian Hugianu este cel mai îndreptăţit să conducă lucrările arhivistice necesare realizării acestui important obiectiv pentru cunoaşterea istoriei locale”, se arată în Laudatio semnat de dr. Ioan Lăcătuşu.

Ziua de vineri s-a încheiat cu lansări şi prezentări de cărţi, activitate ce a continuat şi sâmbătă dimineaţă. În total, au fost prezentate peste 40 de titluri de carte, printre care şi Acta Carpatica IX, care cuprinde comunicările ştiinţifice prezentate la ediţia anterioară a Sesiunii naţionale de comunicări ştiinţifice Românii din Sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie.

Sâmbătă dimineaţa a fost vernisată expoziţia „Preistoria – minerale şi fosile”, realizată de Marian Bobei şi a fost vizionat filmul documentar „Interviu la înălţime cu Marius Stan – om de ştiinţă român din SUA”, realizat de Corneliu Ţepeluş.

După acestea, a urmat sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice pe cele cinci secţiuni: Istorie, Sociologie şi Etnografie, Cultură românească, Credinţă şi Istorie Bisericească, Mediu asociativ – exemple de bună practică.

Atât în plen, cât şi pe cele 5 secţiuni problematica abordată a fost diversă şi a cuprins teme de larg interes pentru istoria naţională, regională şi locală. Printre acestea se numără: „Comunităţile româneşti din scaunele secuieşti în secolul al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al XIX-lea”; „Testamente din Scaunele Secuieşti Ciuc şi Odorhei (sec. al XVII-lea – prima jumătate a sec. al XIX-lea) – motivaţie şi semnificaţie socială”; „O analiză calitativă asupra traumei istorice la românii din Covasna şi Harghita”; „Tabăra/Colonia de vară organizată în anii 1937-1938 de Liceul Traian din Turnu Severin în comuna Lăzăreşti (fostul judeţ Ciuc)”, „Protopopul Aurel Nistor…, salvat de la uitare”; „Schiţă istorică a satului Doboi, judeţul Harghita. Evoluţia izolării etnice a unei comunităţi româneşti”; „Demersuri legislative privind condiţia românilor din Arcul Carpatic” etc.

În cadrul ediţiei din acest an au mai fost dezbătute şi teme care privesc: 350 de ani de la naşterea domnitorului Dimitrie Cantemir; 170 de ani de la înfiinţarea ziarului Telegraful Român; 100 de ani de la adoptarea Constituţiei României Întregite. Schimbările intervenite în textul Constituţiei României în anii: 1938, 1944, 1948, 1991, 2003 etc.

***

Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din Sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie” a fost organizată de Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Centrul European de Studii în Probleme Etnice Bucureşti al Academiei Române, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” Sf. Gheorghe din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Asociaţia „Ştefadina” din Bucureşti, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni Sf. Gheorghe şi Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului şi cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului României prin Serviciul Dezvoltare Comunitară din cadrul Direcţiei Dezvoltare Comunitară, Monitorizare Întreprinderi şi Instituţii Publice. (Consemnare de Şt. Pătrîntaş)

Comentarii:

comentarii