Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Numărul infecţiilor intraspitaliceşti înregistrate în 2019 îl depăşeşte cu mai mult de o sută pe cel declarat la finalul anului precedent, a precizat dr. Sergiu Sîngeorzan, şeful serviciului de Supraveghere şi Prevenire a Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale (SPIAAM) al Spitalului Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc
Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează de mai bine de doi ani că vom ajunge în 2050 să nu mai avem niciun antibiotic cu care să tratăm infecţiile comune, gen o faringită, ajungând să murim din cauza unor infecţii banale
Trendul raportărilor infecţiilor nosocomiale rămâne ascendent, datorită eforturilor epidemiologilor concentrate pe depistarea şi diagnosticarea infecţiilor intraspitaliceşti la nivelul secţiilor, dar şi medicilor care nu se mai feresc să recunoască existenţa acestora.
„Am înregistrat un nou record în 2019: 294 de infecţii nosocomiale declarate”, a afirmat dr. Sergiu Sîngeorzan. Potrivit şefului SPIAAM, cele mai multe au fost constatate la secţia ATI (62) – unde supremaţia este deţinută de infecţiile respiratorii, la Chirurgie (41) – cele mai multe postoperatorii şi la Neurologie (30), unde majoritare sunt infecţiile urinare. Per total, sunt cu 112 mai multe decât în 2018, când s-au înregistrat 182 de infecţii asociate asistenţei medicale la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc, cel mai mare număr din 2014, de când se fac înregistrări.
„Capacitatea noastră de diagnostic a infecţiilor nosocomiale a crescut în ultimul an, datorită cunoştinţelor acumulate de noi şi a capacităţii de înţelegere, conştientizare a celorlalţi medici. Şi nu ne oprim aici. Eu cred că încă mai sunt infecţii neraportate. Modul de depistare actual este pe dos decât ar trebui, în sensul că identificarea infecţiilor sau suspiciunilor nu vine de la medicul curant către noi, ci invers. Este bine că acceptă, că nu se mai feresc să admită că au avut infecţii nosocomiale şi se consultă cu noi. În plus, realizăm supraveghere prin culegere de date şi observare directă cât şi indirectă a activităţilor din spital, astfel încât să găsim metodele optime de prevenţie, pentru că niciodată nu vom putea să eradicăm infecţiile nosocomiale. Nu există spital fără infecţii, trebuie doar să fim conştienţi că ele există”, a arătat dr. Sergiu Sîngeorzan.
Anul acesta, echipei SPIAAM i s-a alăturat dr. Sánta Zuszsanna, medic primar infecţionist care realizează consulturile interdisciplinare pe secţii şi care prin aportul cunoştinţelor sale ne sporeşte potenţialul de depistare a infecţiilor asociate activităţii medicale.
„În ultimii ani, am cules foarte multe date de pe secţii. Anul trecut am adunat toate antibiogramele, am introdus toate datele în calculator, urmând ca anul acesta să le analizăm, să vedem (…) care este profilul de rezistenţă la antibiotice al bacteriilor la nivelul spitalului nostru, să le coroborăm cu prevederile ghidurilor de antibiotico-terapie, astfel să găsim soluţia ideală de administrare judicioasă a antibioticelor pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc”, a adăugat specialistul.
Prevenire şi control
Prevenţia infecţiilor asociate activităţii medicale depinde de mai mulţi factori, între care igiena mâinilor, personală a pacienţilor, curăţenia mediului spitalicesc, îngrijirea pacienţilor la pat, mai ales a celor imobilizaţi, inclusiv a dispozitivelor invazive asociate lor. Şi nu în ultimul rând, educaţia pacienţilor şi a personalului medical. „Doar toate acestea, coroborate, pot duce la scăderea infecţiilor nosocomiale. Şi noi, din păcate, mai avem de lucrat la toate palierele”, ne relatează dr. Sergiu Sîngeorzan.
La Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc, schimbarea a început în urmă cu cinci ani: au fost înlocuite materialele de curăţenie, mop-urile cu franjuri care sunt „imposibil de dezinfectat” au fost schimbate cu mop-uri dreptunghiulare şi lavete reutilizabile care suportă dezinfecţie chimică şi termică. „La noi există lavetă pentru fiecare încăpere. Potrivit protocolului, cel care face curăţenie este obligat să arunce laveta în sacul pentru spălătorie după curăţarea fiecărei camere de pe secţie. Avem o evidenţă în acest sens, din care reiese modul de utilizare al acestora”, a spus dr. Sîngeorzan. La dispoziţia personalului medical, pacienţilor şi vizitatorilor s-au pus soluţii pentru igiena mâinilor, au fost montate dozatoare în majoritatea secţiilor, la intrare în majoritatea saloanelor, pe holuri şi în sălile de tratament. Anul acesta vor fi dotate toate secţiile, inclusiv grupurile sanitare, cu dozatoare speciale de săpun, de şerveţele şi de hârtie igienică de calitate superioară, antivandalism, care pot fi contorizate, permiţând totodată urmărirea consumului. „Anul trecut am efectuat un studiu pe secţia Chirurgie, unde am urmărit complianţa la igiena mâinilor a personalului medical, în condiţiile echipării complete a secţiei din punct de vedere al dozatoarelor (la fiecare pat, saloane, holuri etc). Într-adevăr, a fost o creştere a complianţei, după aceea o scădere, ceea ce, practic, ne duce la concluzia că poţi să fii dotat până-n dinţi cu produse, dar dacă personalul nu le foloseşte, dacă nu este responsabil şi nu conştientizează importanţa dezinfecţiei mâinilor, atunci e degeaba”, a adăugat şeful SPIAAM al Spitalului Judeţean harghitean.
Şi nu în ultimul rând, la Spitalul Judeţean se recoltează periodic probe de sanitaţie de la angajaţi, cu precădere de la personalul aferent secţiilor cu risc, pentru a se putea stabili relaţionarea între purtător şi infecţia care poate apărea.
În ultimii ani, Spitalul Judeţean de Urgenţă a beneficiat de dotări consistente, a fost modernizat şi se investeşte continuu în asigurarea igienei unităţii spitaliceşti.
Programul Antibiotic Stewardship
Este cunoscut faptul că atât în spitale, cât şi în afara lor – românii fiind prin excelenţă adepţii automedicaţiei – antibioticele sunt utilizate în exces, ceea ce în mod indirect duce la apariţia unor bacterii mai rezistente şi o mai mare dificultate în tratarea pacienţilor care le-au contactat. În situaţii mai grave îşi fac apariţia infecţiile cu Clostridium difficile, greu de tratat şi cu o morbiditate crescută, avertizează specialiştii. „Infecţia cu Clostridium difficile apare preponderent datorită dezechilibrului creat la nivelul florei intestinale. Practic, prin antibiotice care nu sunt neapărat ţintite pe anumite bacterii, nimicesc totul, este bombardată întreaga populaţie de bacterii, bune şi rele, iar Clostridiile – bacterii natural rezistente la o gamă largă de antibiotice – nu mai au concurenţă, se înmulţesc şi devin toxigene prin eliminarea de toxine”, a explicat dr. Sergiu Sîngeorzan.
De aceea, SPIAAM intenţionează să demareze, anul acesta, programul de „Antibiotic Stewardship”, privind prescrierea şi administrarea corectă, judicioasă a antibioticelor, precum şi reducerea consumului inutil al acestora. „Prin intermediul programului vom urmări consumul de antibiotice la nivelul fiecărei secţii/medic, doza zilnică de antibiotic recomandată şi limitarea la anumite grupuri de antibiotice la nivel de spital. (…) În afara antibioticelor uzuale, alese şi administrate potrivit bolii pacientului, în urma analizei antibiotico-rezistenţei bacteriilor, va exista, bineînţeles, şi o listă de antibiotice de rezervă, care poate fi scoasă din farmacie numai după ce se completează un anumit formular, în care se precizează faptul că s-au folosit antibioticele uzuale, că acestea nu au fost eficiente în cazul bacteriei incriminate, încât se solicită antibioticul de rezervă. Toate acestea tocmai în ideea de a scădea rezistenţa la antibiotice pe care o dezvoltă bacteriile. Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează de mai bine de doi ani, că vom ajunge în 2050 să nu mai avem niciun antibiotic cu care să tratăm infecţiile comune, gen o faringită, ajungând să murim din cauza unor infecţii banale”, a declarat dr. Sergiu Sîngeorzan.
Potrivit acestuia, majoritatea infecţiilor asociate asistenţei medicale sunt cu bacterii rezistente la antibiotice. Şi, indiferent cum o dăm, „există o strânsă legătură între consumul de antibiotice şi infecţiile asociate asistenţei medicale”, a subliniat şeful SPIAAM al SJU din Miercurea Ciuc.
De anul trecut, dr. Sergiu Sîngeorzan împreună cu mai mulţi colegi, a înfiinţat Asociaţia de Prevenire şi Control a Infecţiilor (APCI) la nivel naţional, prima asociaţie din lume afiliată oficial „Infection Prevention Society” (IPS) din Marea Britanie. „Scopul acesteia este de a informa personalul medical şi personalul nemedical din afara spitalelor. Ne dorim ca toţi cei care suntem interesaţi de a îmbunătăţi domeniul prevenţiei infecţiilor asociate asistenţei medicale să ne strângem sub o singură umbrelă. Asociaţia este deschisă tuturor, nu numai medicilor, ci şi asistentelor medicale, infirmierelor, celor care nu lucrează în domeniu, astfel încât să aducem cele mai noi informaţii personalului medical şi publicului larg, să promovăm prevenţia la nivelul întregii ţări”, a conchis dr. Sergiu Sîngeorzan, care este şi preşedintele APCI.
Daniela MEZEY
