Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- Interviu cu dr. Dombi István-Levente, medic primar pneumolog la Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea-Ciuc
În cadrul unui interviu realizat cu dr. Dombi István-Levente, acesta ne-a explicat despre afecţiunile la nivelul aparatului respirator, care sunt cele mai des întâlnite şi care sunt provocările din aceasta specialitate medicală.
În ceea ce priveşte afecţiunile pulmonare, medicul specialist ne explică faptul că aceste afecţiuni se pot împărţi pe parcursul celor 24 de ore, luând în vedere şi tulburările respiratorii din timpul somnului. „Aici, mă refer la apneea în somn care este o boală destul de nouă, şi care câştigă teren pe zi ce trece, având în vedere că poate să cauzeze nişte complicaţii cardiovasculare, neurovasculare, metabolice, chiar şi respiratorii, pentru că după fiecare apnee există o desaturare, adică o scădere a nivelului de oxigen din sânge şi atunci desigur lipsa de oxigen în organism poate cauza diverse complicaţii”, precizează dr. Dombi István-Levente.
Potrivit acestuia, afecţiunile pot fi împărţite pe mai multe grupe, în funcţie de substratul morfopatologic, care dă de fapt originea acestor boli. Patologia infecţioasă, virusurile, precum Covid-19, bacteriile ca TBC-ul, fungi, paraziţi şi alte microorganisme care pot cauza bronşitele care ţin de căile respiratorii inferioare, pentru că de superioare se ocupă şi ORL-işti. „Desigur mai sunt şi pneumonii, bronhopneumonii, aprinderile de plămâni. Cele inflamatorii, aici la fel intră bronşitele, depinde pe ce substart, BPOC-ul, boala pulmonară obstructivă cronică, care în general se datorează efectului fumatului pe termen lung. Astmul care poate să fie de mai multe tipuri: astm alergic, astm profesional (legat de profesia pacientului – zugravi, tâmplari, brutari). Astmul se poate dezvolta şi pe baza unor reacţii alergice la unele substanţe din exterior sau la nişte medicamente, precum aspirina”, ne explică specialistul.
O altă grupă reprezintă afecţiunile tumorale sau neoplazice. Acestea pot fi benigne sau maligne – canceroase. Medicul pneumolog a aminti şi de afecţiunile idiopatice, al căror cauză nu este cunoscută, ca de exemplu sarcoidoza. Sunt boli care aparţin altor sisteme, aparate care pot să aibă un efect secundar la nivelul aparatului respirator.
Dezvoltarea fiziologică a plămânilor, conform interlocutorului nostru, atinge punctul culminant undeva la vârsta de 20 de ani, după care intră într-o perioadă de maximă activitate. Ajungem la vârsta de 50-60 de ani, atunci când avem parte de un declin fiziologic, biologic normal. „Dacă pacientul până la vârsta de 20 de ani sau între 50-60 de ani este în contact cu substanţe toxice din jur, din punct de vedere profesional sau pentru că fumează, intervin alergenii sau alte boli care pot avea un efect asupra aparatului respirator. În aceste situaţii există surpriza de avea o boală pulmonară”, precizează dr. Dombi István-Levente.
Conform acestuia, copii mici, care suferă de infecţii pulmonare, bacteriene sau virale, la intervale destul de scurte de timp îşi întăresc imunitatea, „asta este viaţa şi acest lucru se întâmplă când corpul nostru trebuie să se întâlnească cu astfel de infecţii, ori bacteriene ori virale”. Riscul ca un copil să dezvolte o afecţiune pulmonară este mai mare atunci când a fost internat de mai multe ori cu astfel de probleme.
Provocările din specialitatea medicală
Pandemia de COVID-19 a fost o adevărată provocare pentru sistemul medical, lăsând traume chiar şi după vindecare pacienţilor. „Acestea se numesc sechele, de tip fibroză pulmonară. Dacă facem o radiografie, în mod normal plămânul ar trebui să se vadă în negru, dar cu vascularizaţie şi bronşii, care sunt mai opace. În cazul covidului şi cei care au avut nişte bronhopneumonii bilaterale difuze, acolo am văzut numai opacităţi, care acopereau toată suprafaţa plămânilor, aşa s-a văzut de foarte multe ori la cei care aveau forme foarte severe. Asta înseamnă că oxigenul nu intră în sânge, pentru că nu poate. Adică, covidul, o infecţie multisistemică, care a atins mai multe organe şi sisteme, a atins căile aeriene, unde a făcut o inflamaţie, a atins alveolele unde la fel, a făcut o inflamaţie probabil cu formarea unor secreţii prin care oxigenul trece mult mai greu. O îngroşare a intersiţiului prin care trece oxigenul, adică fibroză, şi nişte tulburări la nivelul vaselor de sânge, prin formarea unor cheaguri. Este o boală complexă”, ne explică medicul specialist pneumolog.
Majoritatea pacienţilor care se prezintă la secţia de pneumologie, ne dezvăluie interlocutorul nostru, sunt cei care suferă de simptome precum tuse, uscată sau productivă, respiraţie şuierătoare, care poate însemna obstrucţie în căile aeriene, superioare sau inferioare, presiune la nivelul cutiei toracice, somnolenţă sau oprirea respiraţiei în timpul somnului. Potrivit acestuia, durerile toracice se datorează bolilor degenerative ale coloanei vertebrale. Dacă durerea provine de la coloană, atunci durerea se simte la mişcare şi poate iradia la nivelul membrelor.
O cauză frecventă a bolilor pulmonare este fumatul. Acum, şi-au făcut apariţia tot mai multe alternative ale fumatului clasic, printre care ţigările electronice şi vape-urile. „Cu acestea vin boli noi, nu avem încă experienţă cu aceste substanţe noi. Aceste substanţe inhalate de tineri favorizează pe termen lung alte complicaţii. Aceşti oameni care fumează alternativele, vape-uri, în viitor sunt mai susceptibili să fie fumători clasici decât cei care nu fumează. La nivelul populaţiei este o concepţie greşită legat de fumat şi de efectele fumatului pe termen scurt şi lung. Vin pacienţi la vârsta de 60 de ani, care au fumat în tinereţe 20 de ani, un pachet pe zi. Atunci sunt întrebat: de ce am boală pulmonară? Dar nu realizează că a fumat 20 de ani, poate chiar în perioada de maximă activitate a plămânului. Efectele fumatului nu vin dintr-o dată – unii spun am fost mai bine când am fumat, da, dar aceste efecte vin în termen lung. Este foarte importantă şi receptivitatea faţă de boală a persoanei respective, care a fumat. Unii fumează 80 de ani fără efecte, alţii fumează 10 ani, după care dezvoltă o tumoră pulmonară sau sunt care nu fumează deloc şi dezvoltă o tumoră pulmonară. Receptivitatea organismului la aceste substanţe contează foarte mult, în apariţia acestor boli pulmonare”, ne lămureşte dr. Dombi István-Levente.
Medicul primar pneumolog ne explică faptul că verificarea plămânilor se face în funcţie de situaţia în care ne aflăm. Dacă suntem conştienţi de faptul că avem o afecţiune pulmonară, atunci verificarea se face o dată la 3-4 luni sau după cum recomandă medicul. Când ajungem la vârsta de 50 de ani, atunci este indicat să facem o radiografie pentru a vedea dacă totul este în regulă.
Dr. Dombi István-Levente ne dezvăluie faptul că la nivelul secţiei de pneumologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Miercurea-Ciuc, majoritatea pacienţilor vin cu bronhopneumonii, pneumonii, aprinderi de plămâni, BPOC, astm, tumori, TBC, apnee în somn.
EMILIA Ş.
