Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Harghita continuă verificările în cazul fermierilor care au depus cereri pentru subvenţie din partea Uniunii Europene anul acesta, acţiunea prin care se stabileşte dacă realitatea din teren corespunde cu informaţiile din solicitarea de finanţare urmând să se încheie la mijlocul acestei luni.
„Suntem în perioada în care verificăm fermierii care au depus cererea pentru subvenţie pentru anul 2023. Această acţiune se derulează deja de la începutul verii, suntem aproape de sfârşitul perioadei de verificare a fermierilor. Acţiunea trebuie să se încheie până în 15 octombrie. Asta înseamnă că mai avem practic două săptămâni. Avansăm într-un ritm foarte bun şi vom finaliza la termen aceste verificări, pentru a putea da drumul avansului la plată”, a declarat publicaţiei noastre directorul APIA Harghita, Haschi András.
Acesta a precizat că verificările se derulează în trei moduri: prin control clasic, când specialiştii APIA se deplasează în teren şi efectuează şi unele măsurători în caz de nevoie, prin teledetecţie, adică prin folosirea unor imagini satelitare, respectiv prin activităţi de monitorizare.
„A treia verificare este o aşa-numită monitorizare, adică dacă în anii precedenţi am verificat fermieri prin teledetecţie, dar doar pe o anumită porţiune, pe un pătrat care avea o anumită dimensiune, acoperind câteva comune dintr-o anumită zonă, acum verificăm absolut tot. Asta înseamnă că se fac nişte fotografii care sunt atent analizate, parcelele sunt măsurate cu ajutorul calculatorului, dacă parcela respectivă are mărimea pentru care s-a solicitat subvenţie. Dacă înainte se verifica în baza unui şablon de culori dacă cultura respectivă este aceea pentru care s-a depus cererea, acum acest lucru nu mai este făcut de către oameni, ci de către inteligenţa artificială. Adică un program face acelaşi lucru. Diferenţa este că acest sistem poate să verifice la nivelul întregii ţări, nu numai la nivelul unui anumit teritoriu. După ce avem rezultatele, practic lucrăm pe un aşa-numit sistem semafor, adică dacă sistemul ne indică culoarea roşie înseamnă că avem o problemă la fermierul respectiv, ori mărimea parcelei ori cultura nu este bună, dacă ne dă verde înseamnă că totul este în regulă, iar dacă este galbenă culoarea înseamnă că sistemul informatic nu a avut destule informaţii pentru a da un anumit verdict, aşa că acolo mai trebuie să reverificăm. Ce înseamnă de fapt monitorizarea aceasta? Trebuie ştiut faptul că ani la rând întotdeauna au existat diverse probleme. Ţelul nostru nu este de a sancţiona fermierul, ci de a pune la punct, în sfârşit, tot ce este problematic. Ne dăm seama dacă fermierul nu a indicat cu exactitate parcela corectă pe care o lucrează. Asta este cea mai mare problemă constatată, de obicei, în cadrul verificărilor. Noi ne ducem pe teren şi ne dăm seama că este în regulă cu tot ceea ce a declarat fermierul. El declară suprafaţa corectă, cultura corectă, doar că nu este desenată în locul bun, pentru că sunt şi oameni în vârstă care se descurcă greu cu hărţile acestea satelitare, nu au văzut direcţia bună, nu au putut identifica corect parcela şi atunci aceasta nu a fost desenată bine pe hartă. Asta nu înseamnă că fermierul vrea neapărat să trişeze, nu se întâmplă din rea-voinţă, ci doar că acesta nu se descurcă foarte bine cu sistemul”, a spus Haschi András.
Acesta a adăugat că, în general, deficienţele constatate cu prilejul verificărilor constau în identificarea greşită a parcelelor, dar nu sunt probleme grave şi pot fi remediate, dar sunt şi situaţii în care se aplică sancţiuni privind diminuarea sau pierderea în totalitate a subvenţiei, cum se întâmplă atunci când fermierii îşi incendiază terenurile.
„Fermierul este sancţionat atunci când vedem că vrea să trişeze sau nu respectă condiţiile pe care şi le-a asumat în momentul semnării cererii de sprijin. Sancţiunea asta poate să meargă, începând de la câteva procente, până la pierderea în totalitate a subvenţiei sau poate fi chiar multianuală, cum este de exemplu în cazul arderilor. După experienţa noastră, atunci când vine toamna, oamenii încep să îşi incendieze terenurile şi atunci problema devine una foarte mare”, a afirmat directorul APIA Harghita.
Haschi András a menţionat că au fost deja înregistrate astfel de cazuri în primăvară, fiind peste 200 de fermieri harghiteni care şi-au pierdut în totalitate subvenţia pentru care au depus cerere anul acesta. Şi anul trecut peste 250 de fermieri din judeţ au rămas fără subvenţia din partea UE, după ce şi-au curăţat terenurile prin incendierea vegetaţiei.
APIA a atras atenţia fermierilor şi în luna iulie a acestui an că cei care utilizează terenuri arabile, inclusiv pajişti temporare, nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, rapiţă ş.a.), inclusiv iarba/vegetaţia rămasă după cosirea/recoltarea pajiştilor temporare, în conformitate cu standardele UE. APIA precizase atunci, printr-un comunicat, că fermierii şi alţi beneficiari care primesc sprijin prin intervenţiile din Planul Strategic 2023-2027 trebuie să respecte normele privind condiţionalitatea pe întreaga exploataţie agricolă şi pe tot parcursul anului de cerere. Astfel, standardul GAEC 3 este aplicabil pentru toate exploataţiile agricole, pentru toţi fermierii care au la dispoziţie terenuri arabile, având ca cerinţă obligatorie interzicerea arderii miriştilor, a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile.
Pentru a întări măsurile de verificare în vederea respectării standardului GAEC 3, de către fermieri, APIA a încheiat un protocol de colaborare cu Garda Naţională de Mediu şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, în baza căruia părţile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control. Standardul GAEC 3 are ca obiectiv principal menţinerea nivelului de materie organică din sol, prin interdicţia arderii miriştilor, a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile. Fermierii care respectă standardul GAEC 3, contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din agricultură, a informat APIA, menţionând totodată că în cazul în care se constată că o anumită suprafaţă a exploataţiei a fost arsă, dar arderea se datorează unor cauze necunoscute, pentru a nu fi sancţionaţi, fermierii pot prezenta în cel mai scurt timp la centrul la care au depus cererea, copia procesului verbal de intervenţie întocmit de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă sau copia după sesizarea (plângerea) depusă de aceştia la secţia de poliţie pe raza căreia s-a produs incidentul, iar după finalizarea cercetărilor trebuie să prezinte şi copia documentului de soluţionare a sesizării făcute.
În perioada 1 martie – 31 mai, când s-a derulat campania de primire a cererilor pentru subvenţia anuală din partea UE, APIA Harghita a preluat 24.954 de solicitări din partea fermierilor din judeţ, pentru o suprafaţă totală de 179.970 de hectare de teren. În comparaţie cu anul trecut, numărul cererilor depuse în judeţ a fost cu 642, iar suprafaţa totală pentru care s-a solicitat subvenţie s-a diminuat cu 2.351 de hectare. Se estimează că plăţile în avans vor începe în a doua jumătate a acestei luni şi este de aşteptat ca în conturile fermierilor harghiteni să intre şi anul acesta, în total, între 70 şi 80 de milioane de euro.
E.G.
