Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Anuarul ACTA CARPATICA – anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, editat de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” Sf. Gheorghe, Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sf. Gheorghe şi Asociaţia Ştefadina din Bucureşti a ajuns la numărul IX. Între anii 1995-2017, problematica referitoare la istoria, etnografia şi cultura românilor din Arcul Intracarpatic a fost abordată în cuprinsul anuarului AGVSTIA, editat împreună cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.
Încă din primul număr, publicaţia a fost apreciată în mass-media locală şi naţională. Redăm în continuare câteva citate din recenziile apărute de-a lungul anilor.
Pentru început, redăm un fragment din „Cuvântul către cititori” apărut în primul număr:
„Gratitudine colaboratorilor noştri de la Angvstia şi, cu acelaşi profesionalism şi cu aceeaşi atitudine de minunată solidaritate şi forţă de a lupta pentru adevărul istoric, îi dorim alături la continuarea, sub o nouă denumire, a prestigiului unei publicaţii de mare ţinută ştiinţifică a acestui areal din centrul României”.
Cunoscutul publicist harghitean Mihail Groza, referindu-se la apariţia primului număr din ACTA CARPATICA, a afirmat:
„ACTA CARPATICA, o publicaţie căreia îi prevedem un destin cultural de excepţie, Informaţia Harghitei va publica, în această vară, câteva lucrări de mai mici dimensiuni – dar spectaculoase din punct de vedere ideatic şi tematic – cuprinse în volumul I din ACTA CARPATICA, o publicaţie căreia îi prevedem un destin cultural de excepţie” („Informaţia Harghitei”, Anul XXVII, nr. 5917, din 12 iunie 2015, p. 1-5).
Referindu-se la conţinutul anuarului ACTA CARPATICA NR. IV/2017, publicistul Radu Bârsan de la Editura Ştefadina din Bucureşti a menţionat:
„Continuând numerele pe care Acta Carpatica le-a publicat anual, nr. IV din 2017, prin conţinutul său foarte bogat, vine să aducă informaţii care privesc nu numai istoria locală, din sud-estul Transilvaniei, dar şi probleme de istorie naţională, de interes pentru cercetarea ştiinţifică şi pentru toţi cei interesaţi” („Ştefadina… file de arhivă”, Anul 2018, nr. 2, p. 165-166).
Asigurând continuitate în prezentarea anuarului, Mihail Groza, referindu-se la conţinutul numărului V al publicaţiei, apreciază:
„Conţinutul celui de-al V-lea volum al Anuarului românilor din sud-estul Transilvaniei – ACTA CARPATICA – este de o bogăţie şi diversitate cu care crestomaţia editată anual de Centrul European de Studii Covasna-Harghita (care-şi desfăşoară activitatea sub egida Academiei Române) ne-a obişnuit deja, deşi acoperirea unei arii tematice atât de largi precum cea abordată în cadrul Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie” poate părea o întreprindere cel puţin riscantă, iar cele aproape 900 de pagini ale volumului neîncăpătoare pentru amploarea ideilor şi subiectelor dezbătute. Întrucât anul trecut Sesiunea naţională a fost dedicată Centenarului Marii Uniri, e firesc ca mare parte din studii să fie circumscrise acestei teme. (….) Acta Carpatica V – editată cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului – cuprinde şi un bogat capitol de recenzii ale unor volume tipărite de colaboratorii constanţi ai anuarului (profesori universitari, cercetători şi sociologi, arhivişti şi filologi, istorici şi teologi), precum şi un sensibil text scris în memoria celei care a fost valoroasa cercetătoare Maria Cobianu-Băcanu, fostă coordonatoare de proiecte la Institutul de Sociologie al Academiei Române şi constantă prezenţă la Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, în „Informaţia Harghitei”, din 14 august 2019, p. 1-4.
Regretatul profesor Vasile Stancu, colaborator statornic al anuarului, în recenzia la numărul VII, afirmă:
„Ajuns la cea de-a VII-a ediţie, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, iniţial numit Angvstia, din 2014 Acta Carpatica, supranumit şi Actul de identitate al românilor din sud-estul transilvan, este aşteptat, în fiecare vară, de opinia publică şi iubitorii adevărului istoric cu legitim interes datorită volumului şi consistenţei informaţiilor din domeniul istoriei, sociologiei, etnografiei, spiritualităţii şi culturii românilor de pe aceste meleaguri. Studiile şi comunicările, susţinute de autori la sesiunile, colocviile şi manifestările organizate în zonă în cursul anului precedent, publicate în anuar, reprezintă valorificarea cercetărilor oamenilor de ştiinţă din întreaga ţară, anuarul constituindu-se într-o «remarcabilă operă cultural-ştiinţifică», aşa cum era definită ediţia precedentă de recentul laureat al Grupului de cercetare «I.I. Russu», publicistul Mihail Groza, redactorul-şef al cotidianului „Informaţia Harghitei” (Acta Carpatica, nr. VIII).
În toamna acestui an a apărut numărul XI/2023 al anuarului ACTA CARPATICA, ediţie apărută cu sprijinul financiar al Secretariatul General al Guvernului României, prin Serviciul Dezvoltare Comunitară, din cadrul Direcţiei Dezvoltare Comunitară, Monitorizare Întreprinderi şi Instituţii Publice.
Păstrând formatul devenit tradiţional, anuarul cuprinde un număr de 32 de studii de istorie, 16 studii de sociologie-etnografie-religie, 13 recenzii, majoritatea dedicate unor volume apărute la editurile Eurocarpatica şi Grai Românesc, rubricile IN HONOREM şi IN MEMORIAM, iar în final, ca de obicei, este publicată cronica activităţii Centrului European de Studii Covasna-Harghita şi a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, pe anul 2022.
Prin conţinutul şi mesajul studiilor publicate se continuă temele prioritare de cercetare cuprinse în strategia de cunoaştere a istoriei şi culturii românilor din Arcul Intracarpatic, îmbinându-se armonios temele de istorie locală cu cele de istorie regională şi naţională. În acest număr al anuarului, tema principală a studiilor privind istoria naţională se referă la împlinirea a 100 de ani de la adoptarea Constituţiei României întregite din 1923.
Un aport deosebit îl aduc şi în acest număr tinerii cercetători de la Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române din Bucureşti.
Colegiul de redacţie aduce sincere mulţumiri tuturor contributorilor, tehnoredactorului Erich-Mihail Broanăr şi Secretariatului General al Guvernului pentru contribuţia adusă la apariţia anuarului, care şi-a câştigat un loc distinct în rândul publicaţiilor cu acelaşi profil din ţară.
Colegiul de redacţie ACTA CARPATICA
