A fost elaborată Strategia pentru romi a judeţului Harghita

• Biró Barna Botond, vicepreşedinte CJ Harghita: „Este prima astfel de strategie elaborată la nivel judeţean, rolul acestui document fiind acela de a completa strategia naţională în domeniu cu specificităţile judeţului Harghita”

În cadrul conferinţei de presă care a avut loc luni, Lóránd András – coordonatorul Grupului de lucru al Consiliului Judeţean Harghita privind sărăcia profundă, a explicat că anul acesta s-a reuşit actualizarea datelor cercetării, specialiştii bazându-se pe date statistice proaspete.

„Pe lângă aceasta, datorită proiectului Dream Road am reuşit să iniţiem un proces care nu viza doar reducerea decalajelor, ci încearcă să dea un imbold emancipării comunităţilor romilor; este vorba despre Forumul Romilor din judeţul Harghita care încă nu are o formă juridică, un cadru juridic, dar pe care vom pune mare accent pentru implementarea strategiei dedicată romilor”, a explicat Lóránd András.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Biró Barna Botond, a precizat că perioada necesară elaborării acestei strategii dedicate romilor a fost una destul de lungă.

„Suntem la începutul unui drum lung. Pentru elaborarea acestei strategii am avut nevoie de trei ani. În primă fază am făcut un studiu în judeţul Harghita care a evaluat situaţia la nivel micro şi macro, putându-ne astfel forma o imagine de secţiune în ceea ce priveşte harta sărăciei profunde în judeţ. Astfel s-a născut o strategie care prevede şi planul de acţiune pentru următoarele decenii”, a explicat Biró Barna Botond.

El a precizat că Strategia a fost comandată de Consiliul Judeţean şi în prezent se face afişarea oficială pentru consultarea ei.

„Aşteptăm intervenţia specialiştilor şi a oamenilor din judeţul Harghita, având în vedere că acum suntem în faza consultării publice. (…) Pe lângă faptul că această strategie vorbeşte despre cifre şi despre planuri, cel mai important este că aceasta vorbeşte despre soarta oamenilor, a unor oameni la care în ultimele decenii nimeni nu a fost atent, oameni care fără a fi greşit, au fost discriminaţi negativ, au suferit. Acest studiu încearcă să le arate o cale de ieşire, iar obiectivul nostru este ca fiecare om din Harghita care trăieşte în acest judeţ să aibă la dispoziţie toate oportunităţile prin care îşi poate asigura traiul, care pot creşte nivelul lor de trai şi pe lângă drepturi să aibă şi acele posibilităţi prin care să îşi poată exercita acele drepturi. Am mari speranţe în deceniul care urmează şi în această activitate ne bazăm pe toate instituţiile din judeţul Harghita, pe sprijinul mass-media, pe sprijinul autorităţilor locale, pe cel al parlamentarilor noştri, ca împreună să putem să facem un pas înainte în acest subiect”, a detaliat vicepreşedintele Consiliului judeţean Harghita.

Biró Barna Botond a adăugat că strategia judeţeană pentru romi este prima astfel de strategie elaborată la nivelul judeţelor din România, rolul acestui document fiind acela de a completa strategia naţională în domeniu cu specificităţile judeţului Harghita.

Dl. Kiss Tamás, cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale din Cluj-Napoca a arătat că potrivit celor mai recente date statistice, rezultate în urma cercetărilor grupului de lucru, în judeţul Harghita trăiesc peste de 22.000 de romi – un număr mult mai mare decât cel care reiese din datele Recensământului populaţiei. Un procent de 93% dintre aceştia sunt vorbitori de limbă maghiară. Cel mai mare procent al acestora trăieşte în zonele Odorheiu Secuiesc şi Cristur, două treimi dintre aceştia în grupuri compacte.

„Acest lucru înseamnă o marginalizare şi o excludere teritorială. În aceste comunităţi compacte infrastructura comunală şi nivelul de trai, calitatea vieţii sunt mult mai precare faţă de comunităţile majoritare. Viziunea noastă este asigurarea participări lor egale în diferite domenii instituţionale, cum ar fi Educaţia, Sănătatea, Infrastructura, Locuirea şi Combaterea discriminării, reprezentarea politică şi capacitatea de acţiune a romilor. Acest ultim aspect este unul aparte de strategia naţională, pentru că noi ne-am axat foarte mult pe participarea activă a comunităţilor de romi şi ne dorim să facilităm aceste aspecte prin ONG-uri guvernate sau create de romi şi prin reprezentarea politică a comunităţilor de romi, care acum este precară, existând doar un singur consilier rom în judeţul Harghita, ceea ce este o absurditate”, a explicat cercetătorul Kiss Tamás.

În ceea ce priveşte participarea romilor pe piaţa muncii, cercetătorul a afirmat că nu este adevărat că aceşti etnici nu muncesc, ba mai mult, că există o creştere a numărului de persoane de etnie romă care s-au angajat în ultima perioadă, în special în Cluj, la Bucureşti, cei mai mulţi muncind în străinătate.

„Aproape fiecare a doua familie de romi este implicată în munca în străinătate, în agricultură, în construcţii, în special în Germania”, a explicat cercetătorul.

S-a vorbit şi despre recursul la memoria istorică a romilor şi despre personalităţile rome care au avut o contribuţie la dezvoltarea comunităţilor lor, aspecte necunoscute majorităţii populaţiei judeţului, care ar putea fi remediate printr-o reparaţie materială şi morală.

„Am putea include în curricula şcolară aceste lucruri, în materialul pentru predarea Istoriei şi a Literaturii maghiare, pentru că sunt foarte mulţi autori romi de calitate foarte bună chiar şi aici în judeţ şi în Transilvania. De asemenea, s-ar putea recurge la practici comemorative prin dispunerea de plăcuţe şi monumente ale personalităţilor rome reprezentative; în prezent ele nu există în judeţul Harghita. Astfel de practici comemorative sunt incluse şi în strategia Naţională”, a clarificat Kiss Tamás.

Lóránd András, coordonatorul Grupului de lucru al Consiliului Judeţean Harghita privind sărăcia profundă a precizat că se lucrează de mai bine de doi ani la elaborarea acestei strategii.

Cât de greu a fost? Din punct de vedere al Consiliului Judeţean a fost un proces destul de simplu, fiindcă toată lumea a dorit acest lucru. Numai că, fiind un subiect atât de amplu, a necesitat mai mult timp, mai ales după producerea incendiului în comunitatea de romi de la Şumuleu, la începutul anului 2021.

„Am avut nevoie de opt luni, în care nu ne-am mai putut concentra pe strategie, fiind nevoiţi să lucrăm cu comunitatea de romi de la Şumuleu-Ciuc. În ceea ce priveşte strategia pentru comunităţile de romi, ea este, din punctul nostru de vedere, o premieră, ţinând cont că s-a elaborat o strategie la nivel judeţean. Până acum au fost elaborate strategii naţionale, coordonate de Agenţia Naţională pentru Romi, neexistând astfel de strategii la nivel judeţean; doar proiecte minore locale iniţiate de ONG-uri, în colaborare cu Consilii Locale. Ce aduce nou este că pune pe masă o viziune, o perspectivă clară despre cum şi ce vrea să facă un Consiliu Judeţean, în mod clar, în acest domeniu. Ştim foarte bine că în administraţia publică activităţile sociale nu sunt cele preferate; şi din acest punct de vedere este o noutate. Această strategie poate să aducă o convieţuire mult mai clară, demnă şi bună a tuturor comunităţilor, mai ales că în judeţul Harghita majoritatea comunităţilor de romi sunt de etnie maghiară – romii din judeţ declarând că sunt de etnie maghiară cu identitate romă. (…) Un alt aspect important este că cultura acestor comunităţi nu este o cultură romă, ţigănească, majoritatea celor care trăiesc în sărăcie profundă având cultura sărăciei, asemănătoare celor din Africa, din Brazilia, din Miercurea-Ciuc. Deci, aceste persoane trăiesc în sărăcie nu din cauză că sunt rome, ci din cauză că s-au născut în sărăcie. Astfel de oameni nu sunt doar romii, sunt şi români, şi unguri, şi din Harghita şi de peste tot.

Un alt aspect este legat de capacitatea de acţiunea acestor comunităţi. Până când ele nu vor fi destul de puternice ca să îşi poată pune pe masă problemele, să poată să activeze atât în domeniul social, cât şi în domeniul politic şi economic, până atunci nu putem să vorbim despre o convieţuire nici amiabilă, nici corectă”, a opinat acesta.

Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţan Harghita consideră că „această strategie este de folosinţă majoră şi îi mulţumesc domnului Kiss Tamás şi doamnei Sólyom Andrea, că lucrăm de ani de zile şi am văzut că problemele demografice se leagă şi de acest aspect. Îi mulţumesc şi domnului vicepreşedinte (Biró Barna Botond – n.a.) că a reuşit să formeze o echipă puternică împreună cu dl András Loránd şi colaboratorii săi, cu care am reuşit nu numai să vorbim despre această problemă, ci să facem şi un plan de acţiune. Eu mă bucur şi chiar dacă este unic în ţară, prezenţa mea, a domnului vicepreşedinte şi prezenţa fostului secretar de stat (Makkai Péter János) la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale ne întăreşte (convingerea – n.a.) că se va şi realiza. Ştiu că tematica nu este una populară, că nu ne va ridica nimeni statuie, dar când în suflet simţim o chemare, simţim că trebuie să ne ocupăm de sărăcia profundă indiferent de religia, limba, naţionalitatea, culoarea pielii acelui copil, eu simt că avem suficientă putere să o facem”.

Prezent la conferinţa de presă, fostul secretar de stat în Ministerul Muncii Makkai Péter János a felicitat conducerea Consiliului Judeţean Harghita pentru această iniţiativă, „deşi atribuţiile în acest sens revin Prefecturii. Vă urez mult succes, iar celelalte judeţe să fie invidioase pe dumneavoastră. Sper că în viitorul apropiat şi Covasna se va implica în acest domeniu.”, a concluzionat fostul secretar de stat din partea UDMR.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii