Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Materialul săditor despre care vă vorbesc va fi pus în vânzare la sfârşitul săptămânii în curs
După cum aveam să aflu de la ing. Adriana Glodeanu, directorul executiv al ITCSMS Harghita, peste câteva zile, primul agent economic din acest spaţiu geografic, care a înfiinţat în zona Odorheiului Secuiesc o pepinieră pomicolă, va ieşi pe piaţă cu cei dintâi puieţi de cais, cireş, vişin, măr, păr şi prun, în total 15 soiuri din categoria biologică „certificat”.
Dar, spre bucuria pomicultorilor de aici sau de prin alte părţi ale ţării, cu climă şi relief asemănătoare locului în care puieţii au dat primii muguri, agentul economic despre care vă relatez acum este într-adevăr primul, dar nu este şi singurul, deoarece, mai arăta doamna inginer, în câmpul 1 de formare, alţi puieţi de pomi fructiferi, dintr-o altă pepinieră, vor fi certificaţi în toamna anului viitor.
Cu sublinierea că portaltoaiele au fost achiziţionate de la un producător din judeţul Alba, mai reţin pentru cei interesaţi că, nu departe de noi, mai exact în Covasna, unde fiinţează o Filială a Inspectoratului Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor (ITCSMS) Harghita, mai există un agent economic care produce puieţi de coacăz.
Şi acum, dacă tot aţi aflat în premieră această noutate, am să vă mai spun câte ceva din ceea ce interlocutoarea mea a inclus la rubrica recomandări: persoanele care doresc să cumpere puieţi de pomi fructiferi, spre a-i planta în această perioadă, „să nu se arunce la preţ şi apoi, când e prea târziu, să vină şi să reclame ce au păţit”, ci să verifice dacă aceştia sunt etichetaţi.
Pe acest eşantion se poate observa uşor ceea ce ar trebui să figureze pe etichetele puieţilor de pomi fructiferi destinaţi comercializării, începând cu numele producătorului, specia, soiul, portaltoiul, ITCSMS care i-a certificat etc. Asta, desigur, dacă vreţi să aveţi certitudinea că viitorii pomi vor prinde rădăcini şi vor ajunge să rodească în curtea sau livada dumneavoastră…
Etichetele trebuie să aibă inscripţionat pe ele numele producătorului, specia, soiul şi alte elemente de identificare, asemenea celor ale puieţilor obţinuţi la noi, eliberate de ITCSMS Harghita, care sunt de culoare galbenă.
Cu satisfacţia că, în sfârşit, apare ceva nou pe acest segment şi aici în judeţ, după ce firma care a produs stoloni de căpşuni la Tuşnad şi-a încheiat activitatea, şefa Inspectoratului mi-a mai furnizat indirect şi o altă noutate, în momentul în care a adus în discuţie certificarea cartofilor de sămânţă. Proces care a debutat în luna septembrie, când s-au ridicat probe de testare virotică, şi se va încheia prin februarie-martie anul viitor, odată cu primirea rezultatelor.
Cele 37 de probe prelevate au fost trimise la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr din Braşov, ele reprezentând o suprafaţă egală cu aproximativ 97 de hectare şi o cantitate egală cu circa 3.400 tone, supuse astfel examinării în vederea certificării finale.
Cu speranţa că analizele fitosanitare nu vor pune în evidenţă prezenţa agentului patogen cunoscut sub numele de Clavibacter michiganensis (putregaiul inelar al cartofului), doamna inginer a precizat că cele mai multe suprafeţe cultivate cu tuberculi pentru sămânţă se află în Sâncrăieni, Tuşnad, Sânmartin şi Cozmeni, din acest an intrând în circuit şi un agent economic din zona Gheorgheni. Aceste suprafeţe, asemenea celor ocupate cu grâu de sămânţă din Tuşnad, Miercurea-Ciuc şi Sâncrăieni, s-au dublat faţă de acum un an, parcă pentru a asigura un suport real unor dorinţe justificate privind viitorul respectivelor culturi…
Rugată să îmi spună dacă în aceste condiţii se vor acoperi ceva mai bine solicitările producătorilor din judeţ pentru cartofi de sămânţă, doamna Glodeanu a răspuns scurt: „Nu!”. De ce? „Pentru că, în mod obişnuit, în cele mai bune cazuri, din cantitatea totală de sămânţă supusă certificării, se certifică, după parcurgerea întregului proces, în jur de 75-80 la sută. Apoi, ceea ce rămâne nu ajunge în judeţ, deoarece, de ani de zile, producătorii noştri au contracte cu producători din Ungaria, care îi preiau. E o relaţie firească, ei sunt mulţumiţi de calitatea cartofilor de sămânţă produşi în Harghita, ai noştri, foarte probabil, sunt mulţumiţi de preţul oferit”.
Cu convingerea că treptat producţia de sămânţă din judeţ va căpăta tot mai mult teren, mai ales dacă, aşa cum se aude, cartofii destinaţi acestui scop vor beneficia de o subvenţie, doamna director vede perspectiva în nuanţe de roz, lucru pe care încerc să-l fac şi eu gândindu-mă că într-o bună zi Pepinierele pomicole din zona Odorhei ar putea să intre în competiţie cu Pepinierele de la Hida, foarte bine cunoscute în întreaga Transilvanie. Mult succes!
ŞTEFANA DRĂGHICI
