Se cere prezenţă clară şi hotărâtă a statului român în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş

După Întorsura Buzăului din judeţul Covasna, Izvoru-Mureşului, judeţul Harghita, la Târgu-Mureş s-a desfăşurat sâmbătă, 24 octombrie a.c., la Casa de Cultură „Mihai Eminescu” Întâlnirea reprezentanţilor comunităţii româneşti din judeţul Mureş, în organizarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, în colaborare cu Instituţia Prefectului – judeţul Mureş, Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia, Primăria şi Consiliul local ale municipiului Târgu-Mureş.

La întâlnire au fost prezenţi ÎPS Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, PS Andrei, Episcop al Covasnei şi Harghitei, Claudiu Maior, viceprimarul municipiului Târgu-Mureş, Lucian Goga, prefectul judeţului Mureş, Sebastian Cucu, prefectul judeţului Covasna, prof. univ. dr. Radu Baltasiu, director al Direcţiei „Românii din Afara Graniţelor şi Limba Română”, la Institutul Cultural Român (ICR), directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Marius Paşcan, senator, delegaţiile Forumului Civic din Covasna şi Harghita, a Asociaţiei „Ţara Iancului Iubirea Mea” din Deva, reprezentanţi ai Asociaţiunii ASTRA, ai Uniunii Vatra Românească, primari, viceprimari şi consilieri locali şi judeţeni români, protopopi şi preoţi ortodocşi, reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ în limba română, reprezentanţi ai unor instituţii deconcentrate, lideri de opinie civică şi politică ai principalelor asociaţii nonguvernamentale, ai instituţiilor de cultură, asociaţii şi fundaţii româneşti care au aderat la platforma civică a Forumului, din cele trei judeţe.

Lucrările au fost conduse de prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.

Participanţii la întâlnire au dezbătut principalele aspecte privind starea societăţii româneşti din judeţul Mureş şi pe această bază au adoptat poziţia românilor din judeţ în problemele esenţiale care vizează prezervarea şi afirmarea identităţii româneşti şi buna convieţuire cu toţi cetăţenii, locuitori ai acestor străvechi meleaguri.

De asemenea, s-au discutat problemele cu care se confruntă şi au solicitat măsuri pentru protejarea şi afirmarea identităţii lor, iar concluziile dezbaterilor au fost cuprinse într-un Memorandum care va fi trimis Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului României.

La Târgu-Mureş s-a tras un puternic semnal de alarmă cu privire la continuarea acţiunilor de discriminare şi deznaţionalizare a românilor din Arcul Intracarpatic. De asemenea, reprezentanţii românilor au afirmat că având în vedere configuraţia demografică, administrativă, educaţională, economică şi politică actuală din judeţele Covasna şi Harghita, în special, românii au un statut de facto de minoritate numerică locală, discriminată negativ în plan local, în mass-media şi în politica naţională, fără putere politică şi fără mijloace de exprimare eficiente în raport cu societatea în mijlocul căreia trăieşte. Românii sunt marginalizaţi, sunt discriminaţi, trataţi ca o populaţie aservită, neexistând egalitate de şanse.

De asemenea, s-a mai arătat faptul că în judeţele Covasna şi Harghita, contrar cadrului legislativ european, minoritatea dominantă, devenită majoritatea numerică, este protejată prin măsuri evidente de „discriminare pozitivă”, în vreme ce majoritatea românească din cele două judeţe, devenită minoritatea numerică locală dominată, este condamnată la deznaţionalizare sau la emigrare, românii din această parte de ţară nedispunând de instrumentele legale şi de pârghii eficiente pentru a contracara, prin forţe proprii, efectele negative ale descentralizării în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale aflată sub autoritatea perpetuă a formaţiunilor etnice maghiare.

Participanţii la întâlnirea reprezentanţilor românilor din judeţul Mureş i-au chemat din nou pe concetăţenii de etnie maghiară la conlucrare şi dialog, singura soluţie rezonabilă fiind convieţuirea paşnică, bazată pe respectul reciproc, în spiritul valorilor comune creştine şi europene.

Memorandumul, care exprimă speranţele comunităţii româneşti de normalizare a convieţuirii interetnice din zonă va fi depus şi la Consiliul Europei, pentru o informare reală, în contrast cu informaţiile eronate cu care sunt asaltate organismele europene.

În cadrul întâlnirii au fost lansate trei cărţi: Alexandru Ceuşianu – Vremuri de osândă, Valer Vodă – Un român alungat se destăinuie şi Octavian Căpăţînă – Cultură, confesiune, etnie şi rasă în Transilvania, Câmpia Tisei şi Panonia.

VASILE GOTEA

Comentarii:

comentarii