Peste 220.000 de hectare de arii naturale protejate în Harghita | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 21 ianuarie 2020
Home » Agricultură/Ecologie » Peste 220.000 de hectare de arii naturale protejate în Harghita
Peste 220.000 de hectare de arii naturale protejate în Harghita

Peste 220.000 de hectare de arii naturale protejate în Harghita

Ariile naturale protejate adăpostesc cele mai reprezentative şi valoroase elemente ale patrimoniului natural şi cultural ale unei ţări. Menţinerea lor este posibilă doar în condiţiile unui management care trebuie să asigure măsuri de prevenire şi înlăturare a ameninţărilor care le pot distruge în viitor. În goana după bunăstare, uităm, de cele mai multe ori, că nu există dezvoltare fără resurse naturale

România este singurul stat al Uniunii Europene unde se mai întâlnesc păduri virgine, peisaje forestiere şi pajişti intacte – habitate aproape dispărute în restul Europei, este singura ţară cu cinci regiuni biogeografice (continentală, alpină, stepică, panonică şi pontică), înzestrată cu biodiversitate, geodiversitate şi un patrimoniu cultural material şi imaterial deosebit de valoroase.

În judeţul Harghita, ariile naturale protejate se întind pe o suprafaţă de peste 220.000 de hectare şi cuprind 8 monumente ale naturii – formaţiuni geologice de carst – 26 de rezervaţii naturale, cele mai multe fiind de interes botanic, zone mlăştinoase bogate în plante relicte glaciare, în special depresiunile Gheorgheni şi Ciuc, 19 situri de importanţă comunitară – arii protejate de importanţă europeană, înfiinţate pe baza Directivei Habitate şi trei situri Natura 2000 de importanţă avi-faunistică, ce se extind pe teritoriul judeţelor învecinate.

Vasta suprafaţă nu poate fi monitorizată exclusiv de cele nouă persoane, dintre care patru cu atribuţii de patrulare şi control, angajate la Serviciul Teritorial Harghita al ANANP (Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate). „Ariile naturale protejate mai vulnerabile şi mai apropiate de localităţi sunt monitorizate cu frecvenţă mai mare, tot personalul iese şi pe teren (…). Deşi nu putem fi peste tot, în momentul de faţă ne putem concentra eforturile, să derulăm activităţi eficiente, prin colaborări cu diferite entităţi” a explicat directorul instituţiei, biologul Demeter László.

Administrarea lor se face pe baza unor planuri de management, realizate în urma studiilor, a consultărilor şi aprobate de către autorităţi.

Ameninţări şi vulnerabilităţi

Ariile naturale protejate se confruntă cu multe probleme: sunt ameninţate de diverse construcţii şi investiţii, de exploatările forestiere legale şi ilegale, de turismul necontrolat, de incendieri, dar şi de faptul că unele autorităţi specializate nu respectă întotdeauna măsurile de conservare a naturii. Şi, nu în ultimul rând, de incoerenţa legislativă, de lipsa de resurse umane şi financiare.

Problemele cele mai frecvent întâlnite în Harghita sunt construcţiile ilegale în arii naturale protejate: o cabană, o casă de locuit, un pavilion, un complex turistic. Orice fel de construcţie care urmează să fie ridicată într-o arie naturală protejată trebuie să beneficieze de aviz favorabil în urma procedurii de evaluare de mediu. „Deci, teoretic nu este exclus ca într-un sit Natura 2000 cineva să facă o construcţie, dar respectând toate regulile. (…) Nu şi în arii vulnerabile, de exemplu în rezervaţii naturale. Trebuie derulată procedura de evaluare de mediu, se analizează valorile care pot fi afectate şi potenţialul impact. Construcţia fără autorizaţie de mediu trebuie desfiinţată, conform legislaţiei în vigoare”, ne spune Demeter László.

Potrivit acestuia, au existat astfel de cazuri la Harghita Mădăraş, unde „au fost începute construcţii de extindere a caselor de vacanţă şi începerea unei noi construcţii, cu pavilioane mai mici sau mai mari”, precum şi în Munţii Ciucului, unde au fost ridicate „case de vacanţă”. A fost sesizată Garda de Mediu, care a amendat investitorii, „vorbim şi de persoane juridice şi de persoane fizice. Din aprilie până acum, la Harghita Mădăraş au fost cinci cazuri şi în Munţii Ciucului două cazuri, în total şapte construcţii ilegale”, a detaliat biologul.

Incendierile sunt frecvente în special primăvara, în ciuda atenţionărilor, avertismentelor şi chiar amenzilor aplicate. „Am efectuat cele mai multe acţiuni de patrulare în Depresiunea Ciucului, (…) de multe ori este vorba de terenuri arabile din situri Natura 2000, unde au fost arse resturile de cereale. Discutăm cu APIA”, a precizat Demeter Lászlo. În opinia sa, în astfel de cazuri este vorba despre „o problemă şi de educaţie şi de abordare”. „Eu zic că putem să devenim mai exigenţi”, a apreciat directorul ANANP Harghita. Potrivit acestuia, incendiile distrug zonele de cuibărit ale unor specii de păsări, precum eretele de stuf şi au un impact negativ asupra unor specii de amfibieni, de rozătoare vulnerabile la incendii.

Există şi autorităţi specializate care nu respectă întotdeauna măsurile de conservare a naturii, fie din lipsă de informare, fie de comunicare, ne-a spus biologul. „Am avut un caz la Vrabia, unde Apele Române, din păcate, au efectuat o curăţare a unei porţiuni de pârâu fără să ne anunţe şi, deşi pagubele produse nu sunt permanente, astfel de lucrări trebuie să fie implementate cu acordul şi cu respectarea măsurilor şi opiniei experţilor, pe baza planului de management, ceea ce nu s-a întâmplat”, a exemplificat specialistul.

Sporturile motorizate constituie o altă problemă „dificilă” care ameninţă ariile naturale protejate. În plus, susţin rangerii, sunt foarte greu de oprit şi sunt agresivi. Specialiştii consideră că pentru zonele turistice aflate în arii naturale protejate trebuie să existe proceduri de autorizare a unor rute, pentru direcţionarea traficului. „Nu vorbim de off-road, este ilegal, dar în prezent pe unele tipuri de căi forestiere traficul este permis, conform legislaţiei în vigoare, şi trebuie să ajungem la o activitate controlată. Deocamdată, nu am avut capacitatea să efectuăm activităţi pe suprafeţe mai largi, dar este în curs autorizarea restricţionării activităţii pe câteva trasee. Dacă vă uitaţi pe hartă, există suprafeţe uriaşe care sunt străbătute de nişte drumuri publice sau de trafic principal forestier. Acelea care sunt în zone mai sensibile, trebuie închise cu bariere. De fapt, există şi soluţii de închidere a drumurilor care funcţionează în zone înguste”, a declarat directorul Demeter.

Raliurile off-road, enduro şi alte evenimente similare, trebuie gradual să fie excluse din ariile naturale protejate, consideră acesta. „Dacă nu se va introduce o legislaţie specifică pe acest domeniu, care să permită Poliţiei să reacţioneze imediat, să detecteze cine deţine astfel de echipament, atunci nu vom ajunge niciodată la soluţionarea acestei probleme”, a afirmat şeful Serviciului Teritorial Harghita al ANANP, adăugând că pensiunile care organizează astfel de evenimente sunt uşor de depistat, dat fiind faptul că de cele mai multe ori le popularizează pe reţelele de socializare. Este binecunoscut faptul că, practicanţii din anumite state europene unde sporturile motorizate au fost interzise în ariile naturale protejate, vin în România, unde astfel de concursuri sau „ture” se organizează, ilegal, de către pensiuni.

Demeter László atrage atenţia că echipamentele motorizate produc poluare fonică intensă, duc la distrugerea unor ecosisteme, la perturbarea şi fragmentarea habitatelor, la degradarea mediului, produc eroziune semnificativă în cazul pajiştilor şi pădurilor, distrugeri şi degradări ale mediului, perturbă grav liniştea pentru faună şi generează dezechilibre în natură.

Deşeurile sunt, probabil, problema cea mai răspândită. Nu întotdeauna au un efect direct negativ asupra biodiversităţii, dar, din punct de vedere estetic şi al peisajului, reprezintă o mare problemă. Din păcate, astfel de practici sunt foarte larg răspândite. În opinia interlocutorului nostru, pentru stoparea acestui fenomen este nevoie de un parteneriat larg al tuturor segmentelor societăţii. Let’s Do It, Romania!, cea mai mare mişcare socială din ţara noastră, tratează efectul, nu şi cauza. Potrivit legii, responsabilitatea în astfel de situaţii o poartă proprietarul terenului, indiferent dacă acesta este, spre exemplu, autoritatea de drumuri publice, administraţia publică locală ori un proprietar privat. Din acest punct de vedere, educaţia în general şi cea ecologică în particular ar putea avea un rol deosebit de important.

Situaţia ariilor naturale protejate din Harghita

Directorul Serviciului Teritorial Harghita al ANANP afirmă că „în general” ariile naturale protejate din Harghita „sunt în stare bună de conservare, deşi există şi multe probleme, dar ele sunt punctiforme, la nivel de peisaj”. „Avem o biodiversitate foarte ridicată şi actorii locali participă de multe ori involuntar la menţinerea acestor valori. De exemplu, unele suprafeţe de păduri sunt introduse în sistemul forestier Forest Stewardship Council (FSC), unde ocoalele silvice respectă un management silvic similar celor prevăzute de Directiva Habitate şi legislaţia actuală; ocolul silvic Frumoasa este introdus în totalitate în sistemul FSC şi asta înseamnă că ei trebuie să ia în considerare şi aspectele de biodiversitate în managementul lor silvic, care este controlat de o entitate separată”, a spus Demeter. Biologul a remarcat că personalul silvic din judeţ „este foarte priceput”, mulţi dintre ei participând la diferite proiecte Natura 2000. „Exploatările ilegale nu reprezintă o problemă semnificativă în Harghita. Dacă vă consultaţi cu oricine, poate să confirme acest lucru. Noi ne bazăm pe faptul că ocoalele silvice şi proprietarii au toţi interesul de a respecta regulile şi Garda Forestieră îi supraveghează, respectiv şi personalul nostru. Fiind vorba în zona noastră de proprietăţi composesorale, acestea sunt mai la vedere”, susţine directorul ANANP Harghita. Despre zonele forestiere neadministrate de nimeni în judeţ, specialistul a declarat: „Vorbiţi despre vegetaţia forestieră, care nu este inclusă în fondul forestier, de fapt. Există suprafeţe agricole care sunt împădurite, care nu fac parte din fondul forestier naţional. Nu zicem că nu se taie nici un arbore, dar nu la scară mare, ca în alte zone ale ţării”.

Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate este o instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, ce funcţionează în subordinea Ministerului Mediului. Scopul declarat al acesteia este administrarea unitară şi eficientă a ariilor naturale protejate şi conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, reglementate prin lege. Atribuţiile specifice ANANP vizează, între altele, asigurarea şi menţinerea valorilor naturale în arii protejate, autorizarea diferitelor activităţi în arii naturale protejate care necesită proceduri şi autorizări de mediu: investiţii, exploatări forestiere, controlul şi verificarea respectării regulilor şi a prevederilor legale în arii protejate. De asemenea, derulează activităţi de monitorizare a faunei şi florei sălbatice, implementează planurile de management elaborate de grupuri de experţi şi încheie parteneriate cu entităţi similare specializate, respectiv cu organizaţii neguvernamentale, elaborează propuneri de bună practică şi proceduri în domeniul de competenţă.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.