miercuri , 18 octombrie 2017
Home » Agricultură/Ecologie » Opinii exprimate de administratori şi custozi ai siturilor Natura 2000 despre măsurile ce se pot lua pentru diminuarea problemei urşilor
Opinii exprimate de administratori şi custozi ai siturilor Natura 2000 despre măsurile ce se pot lua pentru diminuarea problemei urşilor

Opinii exprimate de administratori şi custozi ai siturilor Natura 2000 despre măsurile ce se pot lua pentru diminuarea problemei urşilor

Reprezentanţi ai acestor asociaţii consideră că este necesar să se implementeze multe măsuri care se impun, toate urgente, dar făcute pas cu pas, printre ele aflându-se finanţarea metodelor de prevenire a pagubelor, funcţionarea permanentă a grupurilor de intervenţie, dar şi o numărătoare corectă a efectivului de animale

Reprezentanţi ai câtorva asociaţii şi custozi ai siturilor Natura 2000 din zona Ciucului s-au întâlnit ieri cu presa locală şi naţională din judeţ, în cadrul discuţiilor fiind arătate câteva aspecte legate de atribuţiile lor, dar şi poziţia pe care o au în una dintre cele mai discutate probleme din ultimii ani: cea a urşilor. La întâlnire au fost prezenţi Demeter László, din partea Asociaţiei Microregionale Pogány-Havas, administratorul sitului NATURA 2000 Munţii Ciucului, respectiv Isán István Csongor, din partea Asociaţiei Coridorul Verde, custodele sitului NATURA 2000 Porumbeni.

Prevenirea atacurilor şi pagubelor cauzate de urşi

Poziţia comună a acestora în ceea ce priveşte problema urşilor este că, în momentul de faţă, pentru a se rezolva, ar fi necesare mai multe măsuri luate atât de către stat, cât şi de celelalte asociaţii sau ONG-uri. Astfel, una dintre ele este un management corect al speciei din punct de vedere al gestionării vânătoreşti. Interzicerea totală a vânatului speciei nu este soluţia cea mai bună, aceasta ar trebui să fie una bazată pe date ştiinţifice. Vânătoarea de trofee şi hrănirea urşilor sunt probabil factorii cei mai importanţi în crearea situaţiei cu care stăm de faţă.

De asemenea, prevenirea pagubelor şi finanţarea în mod serios a acestei măsuri. Amintind de proiectul „Life Ursus” (Cele mai bune practici şi acţiuni demonstrative pentru conservarea populaţiei de Ursus arctos din zona central-estică a Carpaţilor Orientali, proiect desfăşurat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea, în parteneriat cu APM Harghita şi Covasna), se arăta că au fost achiziţionate nişte garduri electrice tocmai pentru a se preveni atacurile de urs. Aceste garduri au fost montate la câteva stâne, iar rezultatele n-au întârziat să apară, ajutând mult la prevenţie. Cu o finanţare mai consistentă de către stat, aceste garduri, dar şi alte măsuri de prevenţie, s-ar putea pune mai uşor în aplicare.

Tot legat de prevenirea atacurilor, proiectul „Life Ursus” a identificat că o serie de obiceiuri ale oamenilor – în special hrănirea lor artificială şi gospodărirea necorespunzătoare a deşeurilor – a făcut ca ursul să se apropie cât mai mult de comunităţi. Numărul pagubelor provocate de urs a crescut şi pentru că unele pensiuni şi chiar oameni duc la marginea localităţilor mâncare pentru urşi. Repetând acest obicei, urşii vor veni permanent acolo. Unii urşi, care reprezintă doar o mică parte a populaţiei, devin habituaţi şi cauzează pagube. De asemenea, hrănirea efectuată de asociaţiile vânătoreşti, în special în deceniile anterioare, a contribuit la creşterea populaţiei şi creşterea numărului de urşi habituaţi.

Funcţionarea permanentă a grupurilor de intervenţie

Un alt pas care ar trebui făcut este funcţionarea permanentă a grupurilor care să intervină imediat cum se observă o pagubă sau un urs potenţial habituat. Aceste grupuri există şi acum, la nivelul fiecărei agenţii pentru protecţia mediului fiind desemnată o persoană cu asemenea atribuţii, dar acestea trebuie să aibă o finanţare mai consistentă, şi sistemele de luare a deciziilor ar trebui să fie accelerate. Aceste grupuri (Risk Assessment Teams RAT-uri), spuneau reprezentanţii asociaţiilor naturale, studiază cazurile locale, iau decizia care se impune (relocarea ursului sau împuşcarea lui) şi apoi propun soluţia către minister.

Referitor la aceste posibile propuneri, chiar dacă anul trecut s-a sistat, în unele cazuri ar fi necesară şi împuşcarea animalelor, mai mulţi experţi şi organizaţii din domeniu susţinând acest lucru. Însă această decizie trebuie luată punctual de experţi, iar grupurile ar trebui să fie finanţate, să lucreze permanent şi să ia rapid deciziile.

Eficientizarea sistemului de despăgubire este o altă măsură ce se poate lua. Despăgubiri se fac şi în prezent, dar cu o serie de disfuncţionalităţi. De exemplu, se acordă despăgubiri pentru daune materiale, dar nu se acordă pentru victime omeneşti. Iar acolo unde se acordă despăgubirile, procedura este anevoioasă.

O numărare corectă ar putea duce la un consens între factorii interesaţi

O numărătoare corectă a indivizilor de urşi – spunea Isán István Csngor – ar duce la un consens între toţi factorii din domeniu, iar odată cu acceptarea cifrei, toată lumea ar putea să conlucreze la soluţiile de management. „Acum, foarte mult efort se depune în acest război al cifrelor, al marilor organizaţii şi al organizaţiilor vânătoreşti. Toată lumea – dacă te uiţi pe un comunicat de-al lor – zice în proporţie de 70% despre ceilalţi ceva de rău şi doar 30% (din ceea ce comunică – n.a.) sunt soluţii. Dacă ministerul ar finanţa un plan de evaluare corect al indivizilor, atunci foarte multe lucruri ar putea fi făcute şi mai liniştit, pentru că ar fi această certitudine a cifrei”, explica Isán István Csongor.

Iar această numărătoare se poate face şi prin alte metode, mult mai eficiente, decât se realizează în prezent, una dintre ele fiind genetica (prin prelevarea de probe biologice se pot identifica indivizii cu exactitate, evitându-se astfel numărarea de două ori).

La rândul lui, Demeter László spunea că „cel mai important este să intervenim asupra problemelor iminente care ne afectează zi de zi. Datele ştiinţifice sunt un element esenţial, care nu se finanţează permanent. Toate deciziile ar trebui să se bazeze pe date ştiinţifice. (…) Nu ar trebui ca politicienii, ca amatorii, ONG-urile să ia deciziile pe bază sentimentală, ci toate deciziile să se bazeze pe cercetări ştiinţifice finanţate”.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*