Ocupaţi sau indecişi?!

Răspunsul corect ni-l vor oferi crescătorii de ovine, mai către sfârşitul lunii…

A doua zi după ce s-a întors de la Ministerul Agriculturii, acolo unde aflase exact ce trebuie făcut cu privire la aplicarea Schemei de ajutor de minimis pentru lâna comercializată, d-l Török Eugen, directorul DAJ Harghita, a trecut la treabă. Mai întâi s-a întâlnit cu şefii asociaţiilor crescătorilor de ovine şi a transmis prin e-mail noutatea către referenţii agricoli din cadrul primăriilor, după care a difuzat informaţia prin toate canalele media care au dorit să o preia. Apoi a delegat 14 colegi să urmărească ce se întâmplă în teritoriu, să conducă evidenţa cererilor depuse şi să-l informeze la prima oră a fiecărei zile. Aşa s-a întâmplat şi luni, 7 august a.c., când numărul total al lor se ridica la 146. De ce atât de puţine? Pentru că, argumenta interlocutorul meu, „în această perioadă oamenii sunt prinşi cu făcutul fânului, cu recoltatul cerealelor şi cu pregătirile pentru iarnă. Cu alte cuvinte, perioada nu e foarte potrivită!”.

Avându-se în vedere că termenul limită se apropie tot mai mult, de la nivelul Direcţiei Agricole şi Prefecturii, la finele săptămânii trecute a luat calea către primării o adresă scrisă, pe care apărea menţiunea „În atenţia primarului”, şi s-a făcut din nou apel la sprijinul presei.

Fără a aminti deocamdată vreo localitate din care nimeni nu a depus încă nici o solicitare, iată cum stau lucrurile cu înfiinţarea centrelor de colectare a lânii din Harghita: o locaţie va fi la Dealu, una la Plăieşii de Jos şi ar mai fi în discuţie încă două, dacă negocierile cu un operator economic din Miercurea-Ciuc, care are un punct de lucru şi în Gheorgheni, nu s-ar mai axa pe închiriere, soluţie ce ar ridica foarte mult costurile pentru chiriaşi.

Dar, am întrebat eu, nu cumva ciobanii sunt indecişi tocmai pentru că nu au garanţia că aceste centre vor funcţiona? Nu le e teamă că, depunând cererea, ar putea da de bucluc? „Nu, întrucât cererea pe care o depun reflectă mai mult intenţia, n-are consecinţe asupra lor atâta vreme cât ei nu încasează banii de subvenţie decât abia după ce îşi vând lâna”.

Cu menţiunea că intenţia (adică cererea!!) trebuie declarată în scris până la finele lunii în curs, urmând ca materializarea ei să se facă până în 1 iulie 2018, mai amintesc aici că centrele de colectare a lânii vor avea la bază un parteneriat public-privat, în care statul pune jos 49% din valoarea lor; că ministerul încearcă să deschidă o portiţă pentru exportul lânii către întreprinzători care fabrică din ea material termoizolant şi că „prin înfiinţarea centrelor de colectare, vor fi eliminaţi în bună măsură samsarii”.

Dar, cu oi multe sau puţine, „ciobanii trebuie să le tundă indiferent dacă lâna le aduce sau nu un venit, aşa cum agricultorii ori legumicultorii îşi lucrează pământul, fără să-şi poată face vreun calcul”, mai arăta d-l Török, persoana care, pornind de la această constatare, a înaintat către minister propunerea ca, din cele 49 de procente cu care MADR va intra în parteneriatul public-privat, o sumă să fie alocată achiziţionării de mijloace de transport auto, cu care lâna să fie ridicată direct de la poarta casei producătorului. Atunci, poate…

Dar mai bine să aşteptăm răspunsul ministeriabililor…

D. ŞTEFANA

Comentarii:

comentarii