Locul în care se face diferenţa…

În ultima perioadă de timp, pe adresa redacţiei au sosit o serie de întrebări referitoare „la consultaţiile, analizele de laborator şi tipul de investigaţii gratuite” de care beneficiază asiguraţii din sistemul public de sănătate.

Am pus în ghilimele o parte din text, încercând să sintetizez astfel interesul manifestat de unii dintre cititorii noştri faţă de această problematică, fără a mai intra în alte detalii ce ţin de dorinţa cuiva sau de supărarea altcuiva, întrucât diferenţa dintre ceea ce vrei tu şi ceea ce îţi este de folos o face medicul de familie.

În ideea de a vă informa cât mai corect cu privire la consultaţiile preventive de evaluare a riscului individual pentru adulţii asimptomatici, m-am adresat doamnei dr. Lidia Sîngeorzan, director executiv adjunct, medicul şef al Casei de Asigurări de Sănătate Harghita, cu rugămintea de a dezvolta subiectul punctual şi pe înţelesul tuturor. A făcut-o ca de fiecare dată cu multă bunăvoinţă şi pentru asta, în numele dumneavoastră, a cititorilor jurnalului „Informaţia Harghitei”, îi mulţumesc!

Drept urmare, vă voi spune chiar de la început faptul că de aceste consultaţii beneficiază gratuit, o dată la trei ani, persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 39 de ani şi anual persoanele care au depăşit 40. Şi cum excepţia întăreşte regula, mai trebuie ştiut ceva: dacă unii dintre asiguraţii din prima grupă prezintă risc înalt de îmbolnăvire, atunci şi în cazul lor evaluarea se va face anual.

Cum trebuie procedat pentru o consultaţie preventivă de evaluare a riscului individual? În primul rând, arăta dr. Lidia Sîngeorzan, este necesară o programare la medicul de familie, unde, de comun acord cu acesta, va fi stabilită ziua în care se va face evaluarea şi se va completa riscograma, pentru că totul de aici porneşte şi nu de la ceea ce cred eu, domnul sau doamna X, că mi-ar prinde bine. Şi asta pentru că, în cadrul evaluării riscului individual de îmbolnăvire, medicul are în vedere stilul de viaţă (fumatul, activităţile fizice, alimentaţia etc.), riscul cardiovascular, riscul oncologic şi altele, în legătură cu care veţi primi toate lămuririle, acolo, în cabinetul său. Aşa stând lucrurile, e bine de ştiut că setul de analize de laborator, să zicem, care vi s-a recomandat dumneavoastră, e foarte puţin probabil să semene cu setul de analize sau de investigaţii medicale ce i s-a recomandat vecinului dumneavoastră!

Pentru exemplificare însă, în linii mari, am reţinut câteva detalii referitoare la două cazuri. Primul – privitor la riscul cardiovascular, al cărui calcul se face în funcţie de valoarea tensiunii arteriale, nivelul colesterolului din sânge, al glicemiei ş.a., precum şi în funcţie de istoricul familial prin care sunt, sau nu, evidenţiate decese premature pricinuite de afecţiuni cardiovasculare, de diabet sau de boli cronice renale – poate primi un bilet de trimitere către laborator pentru determinarea nivelului colesterolului, glicemiei, creatininei şi, dacă rezultatele o impun, un bilet de trimitere către medicul specialist; al doilea – privitor la evaluarea riscului oncologic, situaţie în care, potrivit doamnei Sîngeorzan, contează antecedentele de cancer la rudele de gradul I şi expunerea la noxe motivată de activitatea profesională – poate fi inclus în testele de screening ce se derulează prin programele naţionale de sănătate (cancer mamar, cancer de col uterin ş.a.m.d).

Excepţie de la regula generală fac persoanele care sunt deja diagnosticate cu una din afecţiunile despre care am vorbit!

Întrebată dacă setul de analize şi cel de investigaţii medicale este diferit în funcţie de grupa de vârstă din care provine asiguratul, medicul şef al CAS Harghita a răspuns că nu, dar a accentuat faptul că diferenţa este dată de rezultatul riscogramei, specifică fiecărui individ.

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii