miercuri , 18 octombrie 2017
Home » Agricultură/Ecologie » Harghita, cea mai mare producţie de grâu din toate timpurile
Harghita, cea mai mare producţie de grâu din toate timpurile

Harghita, cea mai mare producţie de grâu din toate timpurile

După cum avea să se confirme pe parcursul lunilor ce îi aparţin, primăvara lui 2017 a fost una excelentă pentru cereale, în general şi pentru grâu, în special. Plantele au ieşit foarte bine din iarnă, iar producţia la zi este una record! Şi nu o spun eu, ci o spune însuşi directorul Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Harghita, inginerul Török Eugen, care a afirmat că „putem vorbi despre o producţie de excepţie, o producţie care nu s-a înregistrat niciodată pe aceste meleaguri”.

Nici măcar în perioada trecută, când toată lumea umfla cifrele pentru că aşa trebuia? – am întrebat eu. „Nu, poate doar în rapoartele ce se făceau atunci, sub nici o formă în realitate”.

Dar record s-a înregistrat şi pe suprafaţa ocupată cu grâu din ferma familiei sale, una model pentru oamenii locului, pentru că la fiecare hectar s-au obţinut 5 tone, producţie ce se realizează de obicei, în anii buni, în judeţele cerealiere din vestul şi sudul ţării. Titlul de campion şi coroniţa din spice de grâu îi aparţine însă unui alt specialist, inginerului Keresztes Vicenţiu din Sânmartin, care pe o singură parcelă a scos 8.000 kg/ha, media pe întreaga suprafaţă ridicându-se la 6.000. Asta până acum, pentru că încă nu se ştie dacă nu va fi doborât şi recordul său. Se ştie totuşi că pe măsură ce secerişul îşi urmează cursul, grâul pentru panificaţie este predat şi preluat de către SC Harmopan, lucru apreciat de producătorii interesaţi de valorificarea lui rapidă.

Ca o concluzie legată de acest moment, inginerul Török a apreciat că anul acesta a fost unul ideal pentru grâu. Până la venirea temperaturilor foarte ridicate, bobul s-a format, culturile nu au fost afectate, nu au fost îmburuienate şi nici culcate la pământ. „Suntem mulţumiţi!”.

Cu sublinierea că, potrivit informaţiilor date publicităţii, mulţumiţi sunt aproape toţi fermierii din ţară care au avut grâu, voi mai arăta aici că, în Harghita, această cultură ce a ocupat 12.294 hectare e recoltată în proporţie de peste 80 la sută, media pe hectar secerat fiind, în ziua documentării mele, de 4.123 kg.

Bune sunt şi producţiile înregistrate la secară, respectiv la orz, pentru că depăşesc nivelul celor din urmă cu un an, dar în acest caz nu am putea vorbi despre producţii demne de „cartea recordurilor” pe judeţ, dacă o asemenea carte ar exista.

Când a început însă căldura să vină în valuri, producţia de cartofi era cam 80% formată, ploile căzute în iunie favorizându-i doar pe unii ceva mai norocoşi. Astfel se întâmplă că, în statistica d-lui Török, specialistul care încă mai urmăreşte relaţia apei cu solul fertil al judeţului, apar următoarele cifre: 119 litri/mp în zona Ciucului, 118 în cea a Odorheiului Secuiesc şi numai 63 în cea a Gheorgheniului. Şi parcă atâta n-ar fi fost de ajuns, în luna iulie, în primele două nominalizate, cantitatea de precipitaţii depăşeşte media multianuală, dând unora chiar emoţii, în timp ce în ultima cantitatea de apă scade până la 44 de litri/mp. Drept urmare, cea mai afectată cultură de cartofi este acolo. În rest, soiurile timpurii şi cele care au ajuns în pământ la momentul optim de plantare promit o producţie bună, mai ales că nici mana nu a creat probleme deosebite. „A apărut ceva prin iunie, dar cultivatorii adevăraţi au ştiut ce au de făcut şi au făcut bine. Pentru că, în agricultură, ori faci treaba ca lumea, ori dispari. Asta e regula acum”, a mai punctat şeful DAJ.

Una peste alta, lucrurile văzute în perspectivă apropiată arată cam aşa: dacă în urmă cu un an, cartofii au legat în luna mai, pentru ca după instaurarea secetei tuberculii să rămână mici, în acest an, producţia va fi puţin mai mică, iar tuberculii puţin mai mari, ceea ce înseamnă, în opinia interlocutorului meu, că vor avea căutare bună la consum.

De secetă au fost însă atinse şi alte culturi, cum ar fi porumbul pentru boabe şi porumbul pentru siloz, sfecla de zahăr, fâneţele – la coasa a doua, trifoiul, lucerna şi păşunile.

Spre bucuria fermierilor, ploile din ultima perioadă au revigorat sfecla, leguminoasele perene şi, în bună parte, porumbul pentru siloz, borceagurile făcând faţă cu bine situaţiei.

Am spus asta cu gândul la balanţa furajeră a viitorului sezon de stabulaţie, în legătură cu care e greu de dat acum un pronostic. Cert e că oamenii „au conştientizat bine ce se întâmplă şi tot ceea au putut strânge în acest scop este deja la adăpost”…

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*