Despre păduri şi urşii harghiteni, de vorbă cu directorul WWF România | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 26 octombrie 2021
Home » Agricultură/Ecologie » Despre păduri şi urşii harghiteni, de vorbă cu directorul WWF România
Despre păduri şi urşii harghiteni, de vorbă cu directorul WWF România

Despre păduri şi urşii harghiteni, de vorbă cu directorul WWF România

Motto: Moartea pădurilor vine odată cu fragmentarea lor (Marin Drăcea, părintele silviculturii româneşti)

 

Un Cod silvic bine pus la punct, care să nu fie destinat exploatatorilor de lemn, ar putea evita moartea pădurilor. Alături de acesta, un rol important l-ar juca şi introducerea radarului pădurilor, coroborat cu măsuri de control aplicate bine şi urmărirea eficientă, de către statul român, a pieţei lemnului.

În acelaşi timp, urşii harghiteni nu ar trebui învinovăţiţi pentru greşelile oamenilor.

Despre aceste lucruri am vorbit cu directorul de program al WWF România, Magor Csibi, probabil, cea mai importantă organizaţie de mediu din ţară.

 

 Propuneri iniţiate şi susţinute de WWF în Codul silvic

 

– Nu demult, Codul silvic a reintrat în dezbatere în Parlament, la aceasta fiind invitate şi organizaţii ecologiste. Ştiu că WWF România s-a luptat şi luptă din greu pentru o legislaţie coerentă în ceea ce priveşte protecţia pădurilor, aşa că vă întreb dacă aţi luat parte la dezbatere?

– Da, în ultimii ani am urmărit îndeaproape toate dezbaterile legate de Codul silvic. Dacă la început nu eram lăsaţi la dezbateri şi discuţiile erau total netransparente, ne bucurăm să spunem că am reuşit să schimbăm această tendinţă. Codul a fost întors în comisia de specialitate din plen de 4 ori şi asta doar datorită iubitorilor de natură şi susţinătorilor WWF România. Aşa am ajuns ca începând cu anul 2012 să avem dezbateri şi discuţii transparente.

– Care sunt concluziile primelor dezbateri? Va fi un nou Cod silvic care să aşeze în normalitate domeniul forestier?

– Au fost foarte multe întâlniri legate de Codul silvic şi specialiştii noştri au încercat să fie prezenţi la majoritatea dintre ele. Primele propuneri au fost extrem de clar formulate ca să avantajeze activităţile economice şi tăierile legale, ca apoi să ajungem la o formă care încearcă să creeze un echilibru între sustenabilitate şi economie, fără să uite însă de natură, biodiversitate şi comunităţi locale.

– La ce ar trebui să ne aşteptăm de la viitorul Cod silvic? Care vor fi sau care ar trebui să fie cele mai importante schimbări?

– În urma consultărilor publice, propunerile susţinute de WWF România au fost incluse în proiectul de modificare a Codului silvic începând cu anul 2013 şi se regăsesc în forma înaintată Comisiei de agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din cadrul Camerei Deputaţilor.

Propuneri iniţiate şi susţinute de WWF România:

 

Conservarea biodiversităţii

  •  Completează şi precizează pârghiile de protejare a valorilor de biodiversitate pe care le deţine România, luând în considerare concepte noi, recunoscute la nivel internaţional (de exemplu: conservarea peisajului forestier, conservarea habitatelor marginale sau gestionarea lemnului mort). Art. 6, alin. (4).

Lemnul mort este foarte important pentru biodiversitatea din pădure. Lemnul mort oferă hrană şi adăpost pentru numeroase specii de animale şi plante, iar pentru unele specii existenţa lemnului mort în pădure este chiar vitală. Dacă în vechiul Cod silvic lemnul mort este privit ca o posibilă sursă de infecţie şi este obligatoriu să fie scos din pădure, noul cod recunoaşte valoarea acestuia pentru biodiversitate şi pentru pădure.

  •  Înfiinţarea Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine, instrument de gestiune care contribuie la protecţia efectivă, imediată, a pădurilor virgine. În urma Campaniei Salvaţi pădurile virgine am reuşit să creăm legislaţia-cadru pentru protecţia pădurilor virgine. Codul silvic este ultimul pas spre recunoaşterea şi ocrotirea acestor habitate. Odată înfiinţat acest catalog, orice pădure virgină identificată, care corespunde criteriilor definite de autorităţi şi WWF, va fi introdusă în catalog şi va deveni pădure strict protejată prin lege. l Promovarea gestionării adecvate a Pădurilor cu Valoare Ridicată de Conservare, prin măsuri stimulative pentru proprietarii privaţi.
  •  Sprijin pentru implementarea măsurilor pentru conservarea biodiversităţii în ariile protejate, prin reducerea costurilor pentru întocmirea documentaţiilor necesare din partea proprietarilor, aducând la aceeaşi masă principalii factori interesaţi (administratori de arii protejate, administratori de păduri, autoritatea competentă) şi avizarea de comun acord, încă din faza de proiectare, a soluţiilor tehnice pentru gestionarea pădurilor.
  •  Autorizaţiile de exploatare a lemnului vor cuprinde obligaţii referitoare la condiţiile impuse de protecţia mediului, fiind prevăzute inclusiv măsuri de monitorizare a biodiversităţii. Art. 20, alin. (8). Cu alte cuvinte, nu se vor autoriza tăieri de pădure, înainte de evaluarea biodiversităţii din zonă.

Sustenabilitatea recoltelor de lemn şi reducerea tăierilor ilegale

  •  Consolidarea procesului de recoltare a masei lemnoase, pe principii durabile, asigurând continuitatea recoltelor de lemn pentru nevoile actuale ale societăţii, dar şi pentru generaţiile următoare.
  •  Crearea, prin criterii clare, a premiselor unei gestionări eficiente, stabile şi unitare a pădurilor pe termen lung. În prezent, tăierile ilegale au loc mai ales pe suprafeţele forestiere pentru care nu se asigură paza de către structuri silvice autorizate.

Dezvoltarea comunităţilor locale

  •  Reglementarea principiilor ce vor sta la baza legislaţiei pentru exploatarea şi valorificarea masei lemnoase, punând bazele unui proces transparent pentru dezvoltarea şi consolidarea sectorului de prelucrare a lemnului în România. Astfel vor fi stimulate crearea de noi locuri de muncă şi respectarea drepturilor comunităţilor locale, ce se regăsesc inclusiv în obiectivele asumate de ţara noastră în strategia de dezvoltare a sectorului forestier în cadrul Uniunii Europene. Astfel, în baza noului Cod silvic, se acordă drept de preemţiune producătorilor din industria mobilei care valorifică în mod superior resursa lemnoasă şi care în prezent întâmpină dificultăţi în achiziţia de materie primă. l Pentru prima oară în România apar „plăţile compensatorii pentru servicii de mediu” oferite de pădure. Astfel se aduc noi soluţii pentru finanţarea sectorului forestier – Art. 11, alin. (7), lit. e); Art. 15, alin. (5), lit. c); Art. 25, alin. (3).

– Pe când să ne aşteptăm la adoptarea noului Cod?

– Cred că doar Parlamentul poate să ne lămurească despre acest aspect. Noi susţinem că sectorul forestier are nevoie de un nou Cod silvic, însă votul pe marginea Codului a fost anulat şi aşteptăm reluarea procedurilor.

 

 Moartea pădurilor vine odată cu fragmentarea lor

 

– Recent a debutat programul de monitorizare a transporturilor de material forestier prin GPS. Cât efect crezi că va avea în viitor acest lucru şi dacă consideri că se vor reduce tăierile ilegale? Întreb acest lucru pentru că, ştim, avem multe legi, multe iniţiative bune, dar, din păcate, o parte dintre ele nu se aplică din diferite motive (fie nu avem posibilitatea de a le pune în practică, fie nu există interes în acest sens).

– WWF România susţinea şi cerea introducerea şi funcţionarea eficientă a sistemului SUMAL încă din 2007. Credem că va avea un impact real asupra tăierilor ilegale şi a lemnului introdus pe piaţă, chiar dacă nu va elimina cu totul fenomenul. Trasabilitatea lemnului va fi mai uşoară şi mai bună şi va fi dificilă introducerea pe piaţă a lemnului recoltat ilegal. Evident, succesul acestui program va depinde foarte mult de cum vor fi aplicate măsurile de control şi cât de bine va reuşi statul să urmărească piaţa lemnului, însă noi suntem optimişti.

– În ciuda apropierii alegerilor prezidenţiale, subiectul principal al ştirilor este cel al retrocedărilor ilegale de păduri, fiind implicate persoane cu nume grele. Cum vezi acest pas uriaş făcut de România în privinţa pădurilor?

– Marin Drăcea, părintele silviculturii româneşti, ne avertiza, încă de la jumătatea secolului trecut, că moartea pădurilor vine odată cu fragmentarea lor. Statul român s-a angajat la acest proces al retrocedărilor, fără însă să aibă capacitatea de gestionare necesară, în acest fel creând un sistem cu multiple carenţe şi neajunsuri. Faptul că justiţia investighează posibilele nereguli în acest proces nu poate decât să ne bucure şi să ne dea speranţa că neregulile semnalate de-a lungul anilor nu se vor mai repeta.

 

 Urşii din Harghita nu sunt vinovaţi pentru tonele de mâncare împrăştiate, pentru nerecoltarea indivizilor problemă şi pentru nesecurizarea eficientă a localităţilor

 

– Recent, preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, cerea schimbarea tratatului de bază cu UE privind protecţia urşilor, după ce numărul acestora şi pagubele provocate de ei au crescut foarte mult. El a identificat două categorii de urşi: cea de pădure şi cea de câmp, de lângă casă. Totodată, preciza că în UE viaţa omului este primordială, pe când la noi e cea a ursului pusă în faţă. Cum vezi, în calitate de director al WWF România, rezolvarea problemei urşilor? (Anul acesta, în Harghita au fost 151 cazuri de daune datorate urşilor. Iar în ultimii 2 ani au fost 7 atacuri ale urşilor asupra omului)

– Tratatul la care se referă politicienii şi vânătorii din România creează posibilitatea de a se da derogări de vânătoare pentru acele exemplare de urşi şi animale protejate care pun în primejdie viaţa oamenilor sau generează pagube semnificative, aşa că autorităţile au deja toate pârghiile necesare ca să controleze şi să intervină în situaţiile în care omul intră în conflict cu ursul. O rediscutare a tratatului nu ar favoriza rezolvarea problemelor, pentru că deja există cadrul legislativ pentru acest lucru, ci doar ar deschide calea spre organizarea unor partide de vânătoare de urşi.

Sunt de acord, omul trebuie să fie în centrul atenţiei noastre, însă într-un mod obiectiv. Nici o problemă nu se va rezolva tratând simptomele ei, ci mai degrabă găsind şi abordând cauzele. Iar faptul că în judeţele Harghita şi Covasna se împrăştie tone de mâncare pentru urşi anual, faptul că la vânătoare nu se recoltează urşii problemă sau că nu se iau măsuri pentru securizarea eficientă a localităţilor cele mai expuse, nu pot fi puse pe seama ursului.

LIVIU CÂMPEAN

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.