Cartofii din Harghita, ceruţi în Olanda şi Grecia | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 15 noiembrie 2018
Home » Agricultură/Ecologie » Cartofii din Harghita, ceruţi în Olanda şi Grecia
Cartofii din Harghita, ceruţi în Olanda şi Grecia

Cartofii din Harghita, ceruţi în Olanda şi Grecia

Capricios a fost anul acesta agricol, dar parcă mai rău pentru alţii decât pentru noi. Şi, uite-aşa, i-a venit şi harghiteanului apa la moară, cum spune o vorbă din bătrâni. Producători mari ai lumii precum Olanda şi alte ţări, Grecia, de pildă, au ajuns să ne ceară cartofii. Iar preţul de pornire nu este nici el de lepădat, de trei ori mai mare decât cel de anul trecut pe vremea asta şi cu tendinţă de creştere

Directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură (DA) Harghita, ing. Török Eugen, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă că producătorii care au reuşit să stăpânească atacul de mană au o producţie bună; ceilalţi s-au ales cu puţin peste 10 tone la hectar (t/ha).

„Trebuie să remarcăm că există diferenţe de 1 la 3 sau 4 de la un producător la celălalt. Cei care au reuşit să amplaseze cultura pe parcele cu un drenaj mai bun, soiuri corespunzătoare, stropite din timp şi cu substanţe adecvate, au producţii mari, chiar şi 40 de t/ha. Cei care nu au amplasat bine cartofii sau nu au avut noroc, pe parcele cu exces de umiditate – cum este cazul a 540 de hectare în Ciucul de Jos sau altor producători cu parcele mici, care nu au reuşit să salveze culturile de mană – au numai 13-15 tone/hectar”, a precizat ing. Török Eugen.

Dacă în ultimii trei ani preţul la cartof a fost foarte mic, anul acesta ghinionul pare să se fi spart. Producătorii harghiteni – mulţi care au rămas cu o parte din recolta pe 2017 nevândută, nici măcar la 40 de bani kilogramul – au parte de preţuri de pornire de trei ori mai mari decât anul trecut şi tendinţa este crescătoare, anunţă specialiştii. Îmbucurător este şi faptul că mari producători de cartofi, precum Olanda, dar şi alte ţări din Vest lovite de secetă, şi-au manifestat interesul să importe cartofi de la noi.

„Personal, am primit două telefoane, unul din Olanda – cel mai mare producător/exportator de cartofi, după Germania – şi unul din Grecia, care caută cartofi din România, pentru că a fost secetă în Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Suedia, ţări mari producătoare de cartofi. Chiar dacă nu putem exporta prea mult, măcar nu vom fi invadaţi de cartofi din alte ţări şi, probabil, acest an va compensa puţin preţurile şi încasările mai slabe de anul trecut şi cheltuielile suplimentare efectuate în acest an”, a afirmat directorul executiv al DA Harghita.

Până în prezent, cartofii au fost recoltaţi de pe o suprafaţă de 2.200 de hectare, producţia medie la nivelul judeţului situându-se în jurul a 24 de tone la hectar.

 La cereale, producţii mici şi calitativ mai slabe, dar preţuri bune

Producţia de grâu este diminuată cu aproximativ 10% faţă de cea obţinută anul trecut, când media era de 4.100 de kg/ha. Recoltarea a fost şi ea dificilă, îmburuienarea parcelelor îngreunând intrarea combinelor în lanuri la sfârşitul lunii iulie. Partea bună este că seceta, care a cuprins întreg continentul, a ridicat preţul de achiziţie şi în cazul cerealelor.

„Anul acesta avem doar 3.700 de kg/ha. Asta se datorează mai mult secetei din primăvară. Calitativ, producţia este ceva mai slabă, dar trebuie remarcat că preţul la grâu şi la cereale este mult mai bun decât anul trecut, cel puţin cu 10-15% mai mare şi pe toată Europa – din cauza secetei – preţul este mult mai bun, a ajuns deja la 200-210 euro pe tonă, cu tendinţă de creştere”, a detaliat ing. Török.

Din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, 2018 a fost apreciat de specialişti „cel mai capricios” an din ultima jumătate de secol. În Harghita au fost afectate 1.746 de hectare şi s-au înregistrat pagube în valoare de 5,56 milioane de lei, potrivit estimărilor transmise Ministerului Agriculturii.

„Aşteptăm asistenţă financiară din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene”, a menţionat consilierul Zsigmond Sándor de la DA Harghita, prezent la conferinţa de presă. Potrivit acestuia, mediile la hectar obţinute în acest an în Harghita sunt de: 3.700 de kg/ha pe o suprafaţă de 13.920 de hectare la grâu; 2.225 de kg/ha pe o suprafaţă de 550 de hectare la secară; 3.170 kg/ha pe o suprafaţă de 750 de hectare la triticale; 3.300 de kg/ha pe o suprafaţă de 450 de hectare la orz; 2.250 de kg/ha pe o suprafaţă de 3.980 de hectare la orzoaică de primăvară şi la ovăz de 1.910 kg/ha pe o suprafaţă de 2.630 de hectare. „Toate aceste cifre sunt mai mici decât cele de anul trecut, datorită condiţiilor meteorologice”, a arătat consilierul Zsigmond Sándor.

În schimb, vremea le-a priit culturilor de porumb şi porumb siloz, care arată foarte bine şi care încă nu sunt recoltate. La fel de bine arată şi sfecla de zahăr, chiar dacă suferă, pentru moment, de secetă şi i-ar fi de mare folos măcar două ploi până la recoltare.

România îşi păstrează renumele de ţară cu tradiţie cerealieră, chiar dacă anul acesta a fost unul capricios, susţin specialiştii, care au prezentat, la conferinţa de presă de ieri, şi Bilanţul Programului de Guvernare în Domeniul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017 şi pe primele 7 luni ale anului în curs.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.