Baza furajeră pentru stabulaţie este asigurată în totalitate în judeţ | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 31 mai 2020
[ditty_news_ticker id="20336"]
Home » Agricultură/Ecologie » Baza furajeră pentru stabulaţie este asigurată în totalitate în judeţ
Baza furajeră pentru stabulaţie este asigurată în totalitate în judeţ

Baza furajeră pentru stabulaţie este asigurată în totalitate în judeţ

Numărul bovinelor a scăzut cu peste 36.000 de exemplare faţă de 1990, însă producţia de lapte pe cap de vacă furajată aproape s-a dublat

În judeţul Harghita, 81% din suprafaţa agricolă este formată din pajişti naturale „care constituie baza furajeră cea mai importantă, cea mai ieftină şi cea mai sănătoasă pentru animalele ierbivore”. De asemenea, 52,50% din suprafaţa arabilă este ocupată de plante furajere. Din punct de vedere meteorologic, anul 2019 a fost un an cu condiţii favorabile pentru agricultură, iar „datorită utilizării tehnologiei noi de recoltare, depozitare, conservare a furajelor, baza furajeră pentru stabulaţie este asigurată în totalitate”.

Potrivit informaţiilor prezentate de ing. Török Eugen, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Harghita, privind situaţia efectivelor de animale şi a bazei furajere pentru perioada de stabulaţie 2019 în judeţ, datorită condiţiilor agricole specifice din zonă – cum ar fi: un număr foarte mare de exploataţii mixte cu dimensiuni mici şi mijlocii, exploataţii nespecializate pe creşterea animalelor şi pe culturi vegetale – nu se poate separa producţia agricolă pe cele două sectoare principale, respectiv producţia vegetală şi cea zootehnică. „Cele două sectoare trebuie discutate împreună, datorită faptului că influenţează reciproc dezvoltarea sectorului agricol”.

În judeţ, la porcine s-a înregistrat cea mai mare scădere a efectivelor, ajungând la o cincime faţă de 1990

Conform sursei citate, faţă de 1990, se constată o scădere drastică a efectivelor de animale din judeţ până în anul 2000. Începând din anul 2000, dar mai ales după 2007, a început revenirea efectivului la bovine, ovine şi păsări.

La porcine s-a înregistrat cea mai mare scădere a efectivelor, ajungând la o cincime faţă de 1990, judeţul nefiind un judeţ cerealier. În anul 1990, în Harghita erau 142.617 de porci, iar în 2019 efectivul de porcine a ajuns la 28.961 de capete.

Efectivul de bovine a înregistrat o scădere drastică până în anul 2000, ajungând la 63.375 capete faţă de 122.332 câte erau în 1990. Însă, apoi, datorită politicii agrare favorabile, numărul bovinelor din judeţ a crescut până la 86.207 capete în 2019.

„Efectivul de vaci a înregistrat o fluctuaţie mult mai mică, cu o scădere provocată de apariţia cotei de lapte, de preţul scăzut de achiziţionare a laptelui şi o creştere a efectivului după anul 2016, ajungând la 54.073 capete în 2018. La bovine se observă o ameliorare a calităţii efectivelor şi din acest motiv producţia de lapte pe cap de vacă furajată aproape s-a dublat. În această perioadă, desfiinţarea cotelor de lapte şi importurile ieftine de lapte au condus la scăderea preţului de achiziţie a laptelui (20-30%). Din acest motiv este necesară o organizare mai bună a producătorilor de lapte prin cooperative de valorificare şi procesare. De exemplu: Târnava Mare Cooperativa agricolă din Cristuru Secuiesc, Csengő Cooperativa agricolă Frumoasa, Prelucrarea şi valorificarea laptelui Trotuş Cooperativa agricolă din Lunca de Sus şi  multe exemple de prelucrare locală. O altă posibilitate este creşterea bovinelor pentru carne”, se arată în prezentarea directorului executiv al Direcţiei pentru Agricultură Harghita.

În ceea ce priveşte efectivele de ovine şi caprine, în judeţ, în 1990 numărul acestora era de 278.654, în anul 2000 erau 141.598 de capete, iar în 2019 a ajuns la 247.733 de exemplare.

În acest an, în cadrul programului „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii”, în judeţul Harghita au fost înscrişi 242 beneficiari cu 205.550 kg lână. Din aceştia, 89 de persoane, pentru 100.472 kg, au depus actele pentru decontare în valoare de 200.944 lei.

În 1990, în judeţ erau 1.706.361 de păsări, iar în acest an numărul lor a ajuns la 699.850.

În Harghita, baza furajeră pentru perioada de stabulaţie în cazul speciilor cu importanţă economică (bovine, ovine, caprine) este asigurată de furajele grosiere şi furaje însilozate obţinute pe 167.696 ha fâneţe naturale şi 38.609 ha cultivate cu plante furajere

Baza furajeră pentru sectorul zootehnic este asigurată de sectorul vegetal, în perioada de vară, prin producţia de iarbă de pe păşunile cu valoare biologică ridicată şi de plante furajere perene şi anuale. „Sectorul vegetal asigură baza furajeră pentru zootehnie, iar zootehnia asigură îngrăşămintele naturale şi încasări ritmice pentru fermele mixte”. De asemenea, în urma creşterii preţurilor la îngrăşăminte chimice, importanţa îngrăşămintelor organice a devenit tot mai mare.

Conform datelor furnizate de ing. Török Eugen, suprafaţa agricolă a judeţului Harghita este de 395.492 ha, din care 73.515 ha este teren arabil, 153.436 ha – păşuni, 167.696 ha – fâneaţă, 35 ha – vii, 810 ha – livezi.

După cum se observă, pe 81% din suprafaţa agricolă a judeţului Harghita sunt pajişti naturale. De altfel, subvenţiile APIA acordate pentru pajişti sunt mult mai ridicate faţă de celelalte categorii de folosinţă.

Totodată, 52,50% din suprafaţa arabilă este ocupată de plante furajere (trifoi, lucernă, porumb siloz, graminee perene etc.) „care constituie baza furajeră cea mai importantă pentru sectorul zootehnic”.

Astfel, baza furajeră pentru perioada de stabulaţie pentru speciile cu importanţă economică pentru judeţul Harghita – animalele ierbivore: bovine, ovine, caprine –  este asigurată de furajele grosiere şi furaje însilozate obţinute pe cele 167.696 ha  fâneţe naturale şi cele 38.609 ha cultivate cu plante furajere.

Baza furajeră pentru perioada de stabulaţie este completată şi de subprodusele din industria alimentară, cum ar fi borhotul de bere, care are un efect pozitiv asupra producţiei de lapte.

Un alt aspect subliniat este acela că paiele rezultate în urma recoltării cerealelor nu mai sunt arse pe câmp, ci sunt balotate şi utilizate în sectorul zootehnic sau pentru biomasă.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.