Nu suntem mai sănătoşi decât alţii, deşi credem acest lucru, locuind în zonă de munte, cu aer mai puţin poluat

Starea de sănătate a populaţiei din Harghita

Pe ordinea de zi a şedinţei Colegiului Prefectural s-a aflat şi o informare a Direcţiei de Sănătate Publică Harghita privind „Starea de sănătate a populaţiei din judeţul Harghita pe anul 2014”. Un material amplu, al cărui rezumat l-a făcut directorul executiv al instituţiei, dr. Tar Gyöngyi.

 

Reţele de canalizare mai lungi, stare de sănătate mai bună

„Din această prezentare  – spunea dr. Tar Gyöngyi – aş reţine o idee, cea referitoare la lungimea reţelelor de canalizare publică; pe noi ne interesează din punct de vedere al sănătăţii populaţiei. Putem să vedem că a crescut, pe judeţ, lungimea sistemelor de canalizare publică date în folosinţă. Asta înseamnă că a crescut şi numărul localităţilor care dispun de sisteme de canalizare”.

Dar faptul că starea de sănătate în judeţ a crescut o arată nu numai canalizarea, ci şi indicatorii sintetici, cei care sunt luaţi în calcul în mai toate statisticile. Astfel, speranţa de viaţă, în 2013, a fost de 74,97 de ani (71,48 pentru bărbaţi şi 78,61 de ani pentru femei).

„În ultimii 10 ani – spunea dr. Tar Gyöngyi – s-a observat o continuă creştere a acestui indicator, ceea ce ştim că este în corelaţie directă cu nivelul de trai. Înseamnă că (nivelul de trai) a crescut şi la noi în judeţ; din păcate, nu în ritmul în care creşte în alte judeţe”.

Potrivit raportului întocmit de DSP Harghita, mortalitatea infantilă (adică numărul deceselor înregistrate la copii cu vârsta sub 1 an) a arătat o scădere. Dar, continua dr. Tar  Gyöngyi, „din păcate, suntem peste nivelul înregistrat pe ţară. Nu cu foarte mult: valoarea pe ţară este de 8,8‰, iar în judeţ de 9,1‰”.

Dintre cauzele mortalităţii infantile se amintesc decesele perinatale şi bolile pulmonare.

În ceea ce priveşte valoarea pe localităţi, dintre oraşe, Bălanul stă cel mai prost, având o mortalitate infantilă de 20,4‰. În schimb, în localităţile rurale cele mai mari valori se înregistrează în Ocland (76,92‰), Sânmartin (74,07‰) şi Atid (57,14‰).

 

Populaţie îmbătrânită

Scăderea natalităţii, migraţia şi creşterea speranţei de viaţă au dus la o populaţie a judeţului îmbătrânită. Statica populaţiei include sporul natural (diferenţa dintre natalitate şi mortalitate) şi mişcările populaţiei, adică migraţia. Din păcate, preciza directoarea DSP Harghita, în ultimii 10 ani declinul este continuu, în perioada 2003-2014 neputându-se constata nici măcar o oprire.

În ceea ce priveşte natalitatea, probabil cum mulţi o intuim, aceasta se află în scădere. „Anul trecut a fost o uşoară stagnare, dar practic este în scădere şi, din păcate, putem să considerăm că se naşte doar fiecare al treilea copil. Deci, din 3 sarcini, două se sfârşesc cu avort. Nu cu avort spontan. Ţine şi de educaţia populaţiei, ţine şi de starea socială şi materială. Deci problemele sunt foarte complicate, dar trebuie abordate fiindcă judeţul Harghita a devenit deja unul îmbătrânit”, explica dr. Tar Gyöngyi.

În mediul urban, cele mai mari valori ale sporului natural se înregistrează în Miercurea-Ciuc (2,68‰), Odorheiu-Secuiesc (1,7‰) şi Vlăhiţa (1,4‰). Acestea sunt, de fapt, singurele oraşe din judeţ în care sporul natural are valori pozitive; în rest, acest indice are valori negative, cele mai mici fiind înregistrate în Borsec (-6,55‰) şi Băile Tuşnad (-3,11‰). În Topliţa, sporul natural este de -1,49, în Bălan de -1,2‰, iar în Gheorgheni de -1,82‰.

În mediul rural se remarcă comuna Porumbeni, unde sporul natural are o valoare pozitivă, cu mult peste ceea ce se înregistrează în judeţ: 15,09‰.

 

TBC şi gonoreea – în scădere; sifilisul – în creştere

La fel ca în restul ţării, şi în Harghita bolile cardiovasculare sunt pe primul loc. Iar acestea fac cele mai multe victime. Însă „există şi boli infecţioase care ne sperie: TBC, sifilisul şi gonoreea”, spunea şefa DSP Harghita. „Aici putem să constatăm – continua aceasta – că numărul cazurilor de TBC şi de gonoree au arătat o scădere faţă de anul trecut (n.a. – 2014 raportat la 2015), în schimb, cazurile de sifilis au arătat o creştere. Nu sunt multe cazuri, dar suficiente în judeţ.

Din fericire, la aceste boli stăm mai bine decât alte judeţe din ţară pentru că nu avem nici o zonă de frontieră, nici zonă de port, caracteristice pentru contactarea mai uşoară a acestor boli”.

În raportul realizat de DSP Harghita se aminteşte şi de alte boli de care suferă populaţia judeţului şi numărul de cazuri înregistrate anul trecut: boli hipertensive (26.584 de cazuri), cardiopatii ischemice (14.208), diabet zaharat (10.270), tumori (5.174), tulburări mintale (4.550).

 

O concluzie…

Concluzia trasă de directorul executiv al DSP Harghita, dr. Tar Gyöngyi, este una scurtă: „În general, nu suntem mult mai sănătoşi decât alţii, deşi ne credem, deoarece locuim într-o zonă montană, cu aer mai sănătos, cu mediu mai puţin poluat. Totuşi, suntem afectaţi de cele mai cunoscute boli în ţară”.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii