Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Ziua Imnului Naţional – marcată în fiecare an pe 29 iulie, începând cu anul 1998 – a fost sărbătorită şi în municipiul Miercurea-Ciuc, miercuri, la Monumentul Ostaşului Necunoscut, printr-un ceremonial militar-religios dedicat acestui eveniment.
La începutul manifestărilor, subprefectul judeţului, Petres Sándor, alături de comandantul Brigăzii 61 Vânători de Munte, general Marius Giurcă, şi şefii instituţiilor militarizate din Garnizoana Miercurea-Ciuc, general Gheorghe Pop, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, respectiv col. Dan Iamandi, comandantul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean, au trecut în revistă Garda de Onoare. Slujba religioasă, constând în rugă şi închinare pentru poporul român, a fost oficiată de episcopul Covasnei şi Harghitei, PS Andrei Moldovan, alături de un sobor de preoţi.
Subprefectul judeţului, Petres Sándor, în discursul său, a evidenţiat faptul că „pentru România, istoria imnurilor este şi oglinda istoriei, preluarea puterii fiind mai mereu urmată de schimbarea imnului, a zilei naţionale şi a însemnelor ţării”. „Ţara noastră a avut până astăzi şase imnuri: Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor din 1862, Imnul Regal între 1866 şi 1947, Zdrobite cătuşe în perioada 1948-1953, Te slăvim, Românie! până în anul 1975, pentru o perioadă de doi ani s-a intonat Pe-al nostru steag e scris Unire, apoi, din 1977, Trei culori cunosc pe lume. Începând din anul 1990, cântecul Deşteaptă-te, române! a devenit Imnul Naţional al României”, a spus subprefectul judeţului.
În continuare, Petres Sándor a arătat că „zbuciumata istorie modernă a acestei părţi a Europei şi-a pus amprenta şi asupra imnurilor statelor vecine”, făcând o scurtă trecere în revistă a evoluţiei imnurilor din Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina şi Republica Moldova. „Republica Democratică Moldova, în perioada 1917-1918, respectiv Republica Moldova în perioada 1991-1994, a avut ca imn oficial Deşteaptă-te, române!, simbol al rădăcinilor comune şi al idealului de reîntregire”. Mai departe, subprefectul de Harghita a amintit că imnul naţional este „creaţie a scriitorului şi muzicianului Anton Pann, pe versurile poetului Andrei Mureşanu, şi intitulat iniţial Un răsunet, iar Deşteaptă-te, române! a fost interpretat, pentru prima dată, în contextul efervescenţei revoluţionare ce cuprinsese, în 1848, întreaga Europă, devenind un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei”. Petres Sándor a punctat şi faptul că „efectul său asupra stării de spirit a maselor a fost principalul motiv pentru care a fost interzis în timpul regimului comunist, intonarea sau fredonarea lui fiind pedepsită cu ani grei de închisoare”, iar „instituirea ca imn naţional, din anul 1990, a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără şovăială, sub formidabila presiune a manifestanţilor”.
„Valoarea sa simbolică se păstrează şi astăzi, fiind un permanent îndemn adresat cetăţenilor României de-a menţine starea de veghe necesară păstrării demnităţii naţionale, spiritului de sacrificiu şi solidarităţii civice. Împreună cu drapelul şi stema, imnul este parte a valorilor, a idealurilor şi identităţii poporului român, reprezintă trecutul, prezentul şi viitorul acestei ţări”, a mai spus subprefectul.
După această alocuţiune, pe acordurile muzicii militare şi la intonaţia preotului militar Mihai Mitrea, întreaga asistenţă a interpretat Imnul Naţional al României.
Ceremonialul dedicat acestei sărbători s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare, formată din militari, jandarmi şi pompieri din Garnizoana Miercurea-Ciuc. (Şt.P.)
