Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Totodată, au fost cesionate drepturile de recoltare pentru 40 de tone de ciuperci
O cantitate de 80 de tone de fructe de pădure – 40 tone de zmeură şi câte 20 t de afine şi măceşe – urmează a fi recoltate de pe suprafeţele administrate de Direcţia Silvică (DS) Harghita în acest sezon şi livrate, în baza contractelor încheiate, către ţări din Uniunea Europeană, în special Germania. De asemenea, DS Harghita a cesionat dreptul de recoltare a ciupercilor de pe suprafeţele administrate către societăţi comerciale pentru 40 de tone de ciuperci.
Directorul Direcţiei Silvice Harghita, ing. Cătălin Mutică, a explicat că din calendarul activităţilor desfăşurate de instituţia pe care o conduce nu lipseşte în nici un an achiziţia de fructe de pădure şi ciuperci de pe suprafeţele administrate de DS Harghita. „Activitatea face parte din lista de activităţi legate de alte moduri prin care se pot pune în valoare produsele pădurii în afara lemnului, pe de o parte. (…) Pe de altă parte, este o activitate care ajută populaţia locală pe parcursul sezonului de vară în găsirea unor posibilităţi de câştiguri mai uşoare şi mult mai apropiate de casă”, a spus directorul DS Harghita.
Acesta a explicat că atât ciupercile comestibile, cât şi fructele de pădure se recoltează în baza unui studiu de impact întocmit de proprietari prin societăţi specializate, în cazul direcţiei silvice fiind vorba de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”. Iar aceste studii de impact sunt în fiecare an verificate şi autorizate de către Academia Română prin departamentele de specialitate.
Un an excepţional pentru ciuperci
În legătură cu ciupercile comestibile, DS Harghita a organizat o licitaţie privind concesionarea dreptului de recoltare. Ing. Cătălin Mutică a declarat că direcţia silvică nu se ocupă efectiv cu recoltarea ciupercilor, ci cesionează dreptul de recoltare unor agenţi care an de an desfăşoară această activitate în judeţ. „În acest an am reuşit să cesionăm dreptul de recoltare pentru 40 de tone de ciuperci comestibile. Practic, beneficiarii îşi organizează singuri activitatea de colectare, prin centre de colectare, cu monitorizarea atentă a personalului silvic din zonă. După cum a mai fost vehiculat, este un an excepţional pentru ciuperci, datorită condiţiilor atmosferice. (…) Putem spune că se vor înregistra producţii record”, a spus şeful direcţiei silvice.
Acesta a explicat şi faptul că DS Harghita nu acoperă toată aria judeţeană, pentru că sunt foarte mulţi proprietari privaţi care au încheiat separat contracte cu societăţile care recoltează şi achiziţionează ciuperci.
Fructele de pădure culese din flora spontană au o cantitate mult mai mare de principii active decât cele cultivate în plantaţii
În ceea ce priveşte fructele de pădure, ing. Cătălin Mutică a declarat că tot prin licitaţie publică au fost desemnaţi beneficiarii din acest an, care vor cumpăra cele 40 tone de zmeură şi câte 20 t de afine şi măceşe. „Dacă în ceea ce priveşte ciupercile comestibile suntem mai mult ca sigur că vom realiza toată cantitatea contractată, în cazul fructelor de pădure există şi semne de întrebare, întrucât sezonul ploios a afectat destul de mult atât coacerea, cât şi calitatea fructului de pădure. Pe de altă parte, culegătorii se orientează deocamdată pe activitatea de recoltare a ciupercilor, deoarece există o productivitate mult mai mare şi probabil e mai profitabil. Ceea ce ne poate conduce la ideea că cantitatea de fructe de pădure recoltată va fi mult mai mică”, a subliniat directorul DS Harghita.
Conform sursei citate, în general fructele iau calea exportului, pentru că acolo este o cerere foarte mare, în special pe piaţa din Germania, în industriile alimentară şi farmaceutică.
„Întrucât sunt culese din flora spontană, aceste fructe au o cantitate mult mai mare de principii active şi de obicei sunt folosite de către producătorii din industria alimentară de profil la îmbogăţirea produselor lor din fructele cultivate în plantaţii speciale”, a spus ing. Cătălin Mutică.
Potrivit acestuia, cererea de pe piaţa din Europa este influenţată şi de cantitatea de fructe de pădure recoltată în Polonia. „Practic, România şi Polonia sunt ţările care mai recoltează în mod frecvent fructe de pădure”.
În acest an, la fel ca la ciuperci, se pare că şi la afine va fi o producţie foarte bună, pentru că afinul are un areal bine definitiv care nu se modifică de la an la an.
În schimb, la zmeură, suprafeţele de pe care se recoltează fluctuează de la an la an. În anii în care există suprafeţe curăţate după tăierile de produse principale, tăierile rase sau doborâturile de pe masive, zmeurul se instalează foarte repede şi abundent. „Şi atunci putem spune că este şi un indicator: dacă această cantitate de zmeură recoltată este mai mare, înseamnă că avem suprafeţe despădurite. Dacă cantitatea de zmeură recoltată este mai mică, atunci suprafeţele despădurite scad”, a spus directorul DS Harghita.
Acesta a mai spus că dacă în acest an s-au încheiat contracte pentru livrarea a 40 t de zmeură, în 2017, această cantitate a fost de 60 de tone, din care s-au recoltat doar aproximativ 30 t. „Şi în acest an e posibil ca această cantitate de 40 t de zmeură să nu fie recoltată integral. Dar aceasta înseamnă că pe suprafeţele pe care trebuia să crească zmeurul avem de fapt plantaţii (…) care vor fi în viitor arborete valoroase din specii regenerate în mod natural”, a explicat ing. Mutică.
La afine şi zmeură recoltarea este în toi
După ce fructele de pădure sunt recoltate de culegători şi predate punctelor de achiziţie organizate de direcţie, ele ajung la Centrul de prelucrare a fructelor de pădure din Gheorgheni, care este o subunitate a DS Harghita şi unde s-au făcut de-a lungul timpului investiţii legate de congelarea, refrigerarea şi depozitarea lor până la livrarea în camioane către beneficiari.
În momentul de faţă, preţul cu care sunt achiziţionate de la culegători zmeura şi afinele este de aproximativ 7 lei pe kg. „E un preţ la care reuşim încă să fim eficienţi, faţă de preţurile de livrare şi de cheltuielile legate de depozitare, ambalare şi transport”, a mai spus ing. Cătălin Mutică, precizând că direcţia silvică încearcă să organizeze această activitate doar pe principiul eficienţei economice, nepermiţându-şi colectarea întregii cantităţi de fructe de pădure existentă în teren dacă nu există rentabilitate.
De altfel, directorul DS a punctat că Regia Naţională a Pădurilor, conform noii strategii, a încercat eliminarea tuturor activităţilor care trebuiau să aducă venituri, dar care nu urmăreau neapărat eficienţa economică. În trecut, Romsilva se ocupa şi cu creşterea viermilor de mătase, apicultură, împletituri etc. Încetul cu încetul s-a renunţat la activităţile care nu erau rentabile. „În schimb, încercăm an de an să creăm echilibru între a fi eficienţi în ceea ce priveşte recoltarea fructelor de pădure şi a crea un mediu propice pentru culegători pe perioada de vară şi a asigura o protecţie socială, deoarece această recoltă chiar există pe teren. (…) Şi atunci căutăm an de an beneficiari care să ne plătească sume convenabile, astfel încât să organizăm activitatea în mod rentabil”, a conchis ing. Cătălin Mutică.
Şt. PĂTRÎNTAŞ
