miercuri , 18 octombrie 2017
Home » Agricultură/Ecologie » Producţie da, piaţă ba!
Producţie da, piaţă ba!

Producţie da, piaţă ba!

La ora când apar aceste rânduri, aş putea spune că agricultorii din judeţ se află la graniţa dintre două campanii: una pe punctul de a se încheia, alta pe punctul de a porni în lume, cu tot ce presupune ea.

Dar să încep cu prima, în legătură cu care d-l Török Eugen, directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita, afirma că se detaşează net de toate celelalte de până acum, prin două recorduri absolute. Şi vorbesc despre 4.300 kg/ha la grâu şi despre 26.300 kg/ha la cartofi, producţii care, sublinia domnul inginer, el însuşi producător alături de ceilalţi membri ai familiei sale, nu au mai fost înregistrate vreodată pe aceste meleaguri.

Las însă grâul deoparte şi mă opresc la cartofi, cultură ce s-a bucurat de un an excelent. „A plouat când trebuia şi chiar dacă nu au fost tuberculi mulţi, au fost mari şi au ridicat procentul celor vandabili!” – a subliniat atent acest aspect d-l Török, gândindu-se probabil şi la restul problemelor ce ţin de piaţă, respectiv de preţ. Spun asta, întrucât imediat a amintit că, faţă de anul trecut, când în această perioadă un kilogram de cartofi se vindea cu 0,60 lei, acum se vinde cu 0,40-0,50 lei, fără a se putea estima la cât va ajunge el să valoreze în primăvară. Adică atunci când, se speră, tuberculii nevalorificaţi şi păstraţi în depozite corespunzătoare peste iarnă vor avea o altă căutare şi, desigur, un alt preţ.

De ce nu e valabil acest lucru şi în acest moment?! Pentru că, este de părere şeful Direcţiei Agricole, polonezii aduc cartofi la Oradea şi îi vând cu 0,50 lei/kg, iar orădenii nu mai sunt motivaţi să vină să îi cumpere din Harghita. Mai mult chiar, din informaţii colaterale, s-ar părea că tot ei, furnizorii de cartofi ai bihorenilor, cumpără mere din România şi Ungaria, pentru că la ei producţia de fructe a fost afectată de gerurile înregistrate în perioada de înflorire şi, cu aceiaşi transportatori, fac drumul dus-întors cu maşinile pline, lucru pe care interlocutorul meu l-a aflat de la o persoană de încredere poziţionată pe segmentul de procesare a merelor!

Mă întorc însă la cartofii din Harghita, spre a evidenţia faptul că în zona Ciucului producţia a fost ceva mai mare decât în cea a Gheorgheniului, că pe unele parcele din Ciucul de Jos s-au obţinut chiar 35.000-40.000 kg/ha şi că o parte din unităţile mari, cum ar fi cele din Tuşnad, Sânmartin, Cozmeni, respectiv Agromec-urile din Sâncrăieni şi Gheorgheni au contractat în bună măsură producţia cu unităţi producătoare de chips-uri sau cu supermarket-uri, cum e cazul ultimelor două.

Referitor la tuberculii destinaţi procesării, ing. Török mi-a mai spus că ei aparţin unor soiuri speciale, aşa cum speciale sunt şi tehnologiile folosite întru obţinerea lor.

Întrebat dacă în ferma familiei Török a fost experimentată cultura cartofilor pentru chips-uri, directorul instituţiei judeţene a răspuns negativ, precizând că s-a optat pe mai departe pentru cartofii de consum, relaţia bună avută cu clienţii de până acum fiind una încurajatoare.

Din păcate, nici schimbul în natură nu mai e ce a fost, după cum nici „cartoful nu mai e valută cum era în urmă cu 20 de ani”.

Trec peste recoltatul ultimelor zile şi fac pasul către viitoarele culturi: cea de grâu, preconizată a ocupa 12.500 ha din arabilul judeţului, din care 5.100 ha au fost deja însămânţate; cea de secară, cu sămânţa sub brazdă, aşezată pe 550 ha; cea de triticale – 750 ha şi cea de orz – 450 ha. Necazul e că, de multe ori, se însămânţează cereale după cereale, ceea ce nu e deloc bine. „Bine ar fi să mai fie o cultură, poate rapiţa pentru ulei, care în Covasna se cultivă cu succes”. Dar pionieri în materie sunt şi la noi, Tuşnadul având-o, pe 10 ha, chiar şi în acest an.

Ce va fi, ce nu va fi pe mai departe cu ea, vom vedea. Până atunci mai reţin că la oi s-a depăşit numeric efectivul din 1990!

Având în vedere faptul că jurnalul nostru a reflectat de curând situaţia din sectorul zootehnic, mai consemnez doar atât: în urma unei deplasări pe care ing. Török Eugen a făcut-o în judeţul Bistriţa-Năsăud, a văzut ce se întâmplă cu lâna şi, odată întors acasă, le-a sugerat celor din asociaţiile judeţene de profil să meargă acolo şi să vadă ce au făcut bistriţenii. Între altele şi acea întreprindere privată, care a găsit o soluţie ingenioasă de a folosi lâna ca material termoizolant, ce înlocuieşte cu succes polistirenul.

Dar asupra acestui subiect promit să revin cu detalii, după ce oierii de frunte ai judeţului se vor întoarce din Bistriţa. Asta, desigur, în ipoteza că, fiind curioşi şi interesaţi, vor face deplasarea într-acolo…

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*