Hrană doar pentru cerbi

Aproximativ 20 de tone de fân şi frunzare sunt administrate de Direcţia Silvică Harghita numai pentru populaţia de cervide de pe cele trei fonduri de vânătoare pe care le mai administrează

În fiecare iarnă, administratorii fondurilor cinegetice distribuie hrană speciilor admise la vânătoare. În iarna aceasta, Direcţia Silvică (DS) Harghita a distribuit hrană în spaţiile special amenajate din cele trei fonduri de vânătoare administrate în zona de nord doar pentru cerbi, faţă de anii anteriori, când era administrată şi mistreţilor sau, înainte de a fi specie protejată, urşilor. În perioada rece, personalul de specialitate din cadrul DS Harghita administrează 20 de tone de fân, frunzare etc. cervidelor, însă nu a mai cumpărat granule sau alte forme de hrană pentru celelalte specii.

Directorul DS Harghita, ing. Cătălin Mutică, a declarat că în ultima perioadă a scăzut foarte mult numărul speciilor care sunt admise la vânătoare, în special în zona montană, unde au mai rămas cerbii, căpriorii şi mistreţii. De o perioadă lungă de timp, ursul, râsul, lupul fac parte din speciile CITES („Convenţia privind comerţul internaţional a speciilor de plante şi animale periclitate”) şi nu sunt admise la vânătoare. Iar cocoşul de munte este admis la vânătoare, dar nu sunt stabilite cote anuale de recoltare – fiind, practic, de asemenea o specie protejată.

Din cele trei posibile vânători rămase, în partea de nord a judeţului, unde se află cele trei fonduri de vânătoare – Topliţa, Borsec şi Tulgheş – administrate de DS Harghita, fiind o zonă montană, căpriorul nu dezvoltă o populaţie deosebită ca într-o zonă de deal, cum e de exemplu la Homorod sau la Cristur. „Şi atunci, la căprior, activitatea noastră cinegetică este foarte timidă”.

În cazul mistreţului, din cauza pestei porcine africane, vânătoarea „este mai mult impusă prin norme juridice”. „S-au succedat 2-3 ordine care stabileau cote de recoltă. Şi acum, deşi suntem în afara sezonului (…) s-a modificat ordinul de ministru şi s-a extins perioada cu încă o lună de vânare a mistreţilor”.

Astfel că a mai rămas vânătoarea la cervide şi complexul de măsuri cinegetice luate de direcţia silvică se rezumă la această specie. Hrană la mistreţi nu e indicat să se distribuie în această perioadă, deoarece nu se doreşte reproducerea exagerată a acestei specii, în vederea scăderii probabilităţii de îmbolnăvire cu pesta porcină.

Pentru cerbi, a spus ing. Cătălin Mutică, în fiecare iarnă, mai ales dacă stratul de zăpadă e mare, cum este în acest an, le este asigurată hrana – fân, frunzare – în spaţiile amenajate de ocoalele silvice în teren.

Fondurile cinegetice sunt gestionate conform normelor şi contractelor încheiate cu autoritatea centrală. În cazul DS Harghita, hrana pentru cerbi este asigurată din terenurile administrative ale fondurilor de vânătoare, în care se recoltează fânul. „Suntem obligaţi ca în fondul forestier să păstrăm şi terenuri administrative neproductive, pentru liniştea vânatului, pentru recoltat fân etc.”. În aceste condiţii, fiecare administrator de fond cinegetic îşi procură hrana destinată speciilor admise la vânătoare de pe terenurile proprii. Conform directorului DS Harghita, în ultima perioadă, instituţia nu a mai cheltuit bani pentru cumpărarea de granule sau alte forme de hrană, care erau administrate înainte şi la urşi, şi la mistreţi. „Acum, deoarece nici la mistreţi nu e recomandat, activitatea noastră se rezumă la recoltatul fânului, frunzarelor, pentru populaţia de cervide”.

Un alt aspect evidenţiat s-a referit la faptul că cel mai mare duşman pe timp de iarnă al cerbului este lupul. O populaţie de lup, cu o capacitate de migraţie mare, poate să decimeze numărul exemplarelor de cerbi. Depinde şi de stratul de zăpadă: dacă e afânat sau nu, dacă permite lupului să alerge după cerbi. În acest sezon rece, până în prezent, nu s-au înregistrat mortalităţi importante în populaţia de cerb din cauza lupului. „În fiecare an există asemenea cazuri, dar fluctuează. Deocamdată nu avem semnale că lupul a făcut pagube importante”, a precizat ing. Cătălin Mutică. (Şt.P.)

Comentarii:

comentarii