Din luna ianuarie, judeţul Harghita ar putea rămâne fără vaccinuri | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 18 octombrie 2021
Home » Sănătate » Din luna ianuarie, judeţul Harghita ar putea rămâne fără vaccinuri
Din luna ianuarie, judeţul Harghita ar putea rămâne fără vaccinuri

Din luna ianuarie, judeţul Harghita ar putea rămâne fără vaccinuri

Dacă stocurile nu vor fi completate

Departe de mine gândul de a încerca să produc panică în rândul lumii, nu pot totuşi să nu reţin ceea ce dr. Tar Gyöngyi, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Harghita, a lăsat să se înţeleagă foarte clar în finalul expunerii sale privind acoperirea vaccinală a populaţiei pe anul în curs, prezentată în faţa membrilor Colegiului Prefectural, lucru care l-a determinat pe reprezentantul Guvernului în teritoriu, domnul Petres Sándor, să-i adreseze şefei DSP rugămintea de a fi informat asupra evoluţiei situaţiei pentru a putea interveni, dacă va fi nevoie, la Ministerul Sănătăţii (MS).

Bine structurat şi bine ancorat la realitatea zilei, subiectul abordat de dr. Tar supune atenţiei cititorilor noştri Programul Naţional de Imunizare (PNI), ce are ca principal obiectiv protejarea sănătăţii populaţiei împotriva unor boli cum ar fi hepatita B, tuberculoza, difteria, tetanosul, rujeola, rubeola ş.a., ce pot fi prevenite prin vaccinare.

Ceea ce se ştie legat de acest aspect e faptul că atât vaccinul, cât şi administrarea lui se asigură prin finanţare integrală de către MS, în vreme ce achiziţionarea fiolelor se face centralizat. Ceea ce nu se ştie este că DSP încheie contracte cu medicii de familie, care sunt plătiţi suplimentar pentru administrarea vaccinului obligatoriu şi opţional cu 10 lei/inoculare, bani decontaţi din bugetul ministerului de resort. Spre deosebire de ei, medicii de medicină şcolară nu sunt plătiţi distinct pe doză de vaccin, întrucât, citez, „administrarea vaccinurilor intră în atribuţiunile lor de bază”.

Fără a zăbovi asupra campaniilor de vaccinare şcolară planificate pentru anul şcolar 2014/2015, voi aminti totuşi aici că următoarea se va desfăşura în intervalul 2-15 decembrie, când elevii claselor a IX-a, restanţieri din anul şcolar 2013/2014, vor primi vaccinul diftero-tetanic.
Referitor la Subprogramul „Vaccinări opţionale pentru grupele de risc”, vă spun cu titlu informativ că el cuprinde şapte poziţii, la cea de-a doua figurând vaccinarea fetelor, din grupa de vârstă 11-14 ani, cu vaccin anti-HPV pentru prevenirea cancerului de col uterin.

Încercând să exprime în puţine cuvinte refuzul unor părinţi de a-şi vaccina copiii pe motivul că „vaccinul ar avea efecte adverse, prin care s-ar dori reducerea natalităţii(!) şi nu numai”, doamna doctor a abordat, în interesul celor direct interesaţi de vaccinarea anti-HPV, procedura prin care ei îşi pot face cunoscută opţiunea. Şi iată care ar fi paşii de urmat: mama sau tatăl unei fetiţe din categoria de vârstă amintită, care este de acord ca ea să primească vaccinul despre care vorbim, trebuie să formuleze o cerere către medicul de familie. Acesta, la rândul lui, le va lua în calcul pe toate, le va centraliza şi, trimestrial, va solicita Direcţiei de Sănătate Publică Harghita numărul de vaccinuri de care are nevoie, instituţia judeţeană înaintând cererile către MS, care are calitatea de achizitor pentru aceste vaccinuri.

De ştiut ar mai fi, în contextul celor mai sus prezentate, că din diferite motive ce ţin de lipsa vaccinurilor la un moment dat, de refuzul părinţilor sau de dezinteresul lor, precum şi de „n” alte cauze, în judeţ s-au înregistrat şi o serie de restanţe, motiv pentru care în lunile martie şi aprilie, în două comunităţi de romi au fost organizate două campanii de recuperare, o alta, care se derulează şi în prezent, având ca punct de plecare luna iulie. Important e că, prin PNI, în intervalul ianuarie-septembrie 2014 s-au folosit 20.518 doze de vaccinuri gratuite, plus încă 208 doze cumpărate de părinţi, în ciuda recomandărilor făcute de DSP de a nu recurge la o astfel de soluţie, pentru că, legal, nu li se poate restitui contravaloarea acestora.

Arătând foarte clar că DSP este la mijloc atunci când trebuie să dea explicaţii părinţilor şi presei pentru lipsa unor vaccinuri din stoc, neachiziţionate la timp de minister sau redirecţionate către alte judeţe „prin ordin venit de sus”, dr. Tar încearcă să găsească un răspuns la o întrebare care o frământă: de ce Ministerul Sănătăţii nu ia măsuri împotriva celor care, nefăcându-şi estimările corect cu privire la necesarul de vaccinuri pe un interval de timp stabilit, răstoarnă şi calculele celorlalţi?!

Cum le răstoarnă? Foarte simplu. De pildă, în luna aprilie, DSP Harghita a fost nevoită să trimită către DSP Iaşi 290 de doze Hep. B. A făcut-o că, vorba aceea, unde-i ordin nu-i tocmeală, şi aşa a ajuns în situaţia ca, amestecate fiind lucrurile, să nu poată vaccina 376 de copii, în condiţiile în care, prin voia lor, 173 de părinţi au decis să cumpere ei tot atâtea doze.

Sigur, sunt situaţii în care întrajutorarea în planul sănătăţii este necesară şi primii care înţeleg acest lucru sunt, cu certitudine, medicii, dar cine poate oare pricepe ceva când astfel de situaţii sunt generate de un calcul greşit sau de o atitudine soră cu indiferenţa?

În sfârşit, dar nu în ultimul rând, pe un calcul bazat pe catagrafierea populaţiei şi pe numărul de solicitări din ultimii ani, doamna dr. Tar ne-a mai informat că, din cele 5.000-6.000 de doze de vaccin antigripal estimate ca necesare şi suficiente în condiţii normale, au ajuns în judeţ 2.500, a căror distribuire către personalul medical şi medicii de familie este în curs…

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.