Virusul perfid…

… şi adevărata lui faţă, vizibilă doar atunci când e prea târziu!

În toamna anului trecut, după ce se încheiase recoltarea cartofilor, ing. Adriana Glodeanu, directorul executiv al Inspectoratului pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor (ICSMS) Harghita, era mulţumită şi chiar avea de ce: fuseseră prelevate 38 de probe, reprezentând circa 3.400 tone cartofi de sămânţă, mai multe decât în anul agricol anterior, care luaseră, însoţite de speranţă, calea către Laboratorul specializat din Braşov spre a fi supuse testării virotice, rezultatele urmând a ajunge în judeţ undeva pe la finele lunii ianuarie, începutul lunii februarie a.c.

Aşa s-a şi întâmplat, atâta doar că între timp au fost primite şi rezultatele de la Unitatea Fitosanitară (UF) privitoare la existenţa organismelor de carantină, care trebuiau să dea o imagine clară nu numai asupra celor 38 de probe despre care vorbeam, ci şi asupra altora prelevate din cartofii de consum, identificarea unor asemenea organisme într-un lot impunând obligatoriu carantinarea unităţii de producţie din care provenea acel lot.

Fără a mai intra în prea multe detalii de ordin tehnic, mai reţin că, deşi nu s-a primit încă o hârtie oficială, „probleme se pare că vor fi”…

După cum, spre ghinionul producătorilor, probleme sunt şi cu cartofii de sămânţă care, din cauza virusului „Y”, „au pierdut deja la testarea virotică un număr foarte mare de probe, lucru care nu s-a mai întâmplat de vreo 10 ani. Astfel, din cantitatea iniţială, actualmente mai sunt circa 2.000 de tone, din care dacă în final vor rămâne 1.200, ne-am putea declara mulţumiţi, cifra preconizată într-un ton optimist fiind dublă celei din anul trecut”.

Acuma, sinceră să fiu, eu nu aş putea să vă spun ce e cu acest virus, dar am înţeles că, în câmp, atunci când specialişti ai Inspectoratului şi producătorilor verifică starea culturilor pentru a identifica după vegetaţie urmele vreunei viroze, virusul „Y” îi păcăleşte, el nemanifestându-se decât atunci când e prea târziu, mai exact în momentul în care tuberculii sunt supuşi testării virotice în laborator.

Cu părerea de rău pentru ceea ce a provocat „atacatorul”, în debutul unui an în care, după cum se spune, Ministerul Agriculturii intenţionează să acorde subvenţie celor ce vor planta material biologic certificat, ing. Adriana Glodeanu a mai arătat că suprafeţele destinate cartofilor de sămânţă aproape că s-au dublat faţă de acum doi ani şi că producătorilor de cartofi de sămânţă din zona Ciucului li s-a alăturat din nou cel din Lăzarea.

Mulţi sau puţini, cartofii de sămânţă, trebuie spus, din cauza preţului ceva mai ridicat nu s-au bucurat de mare căutare nici în judeţ, nici în ţară, aşa că, de câţiva ani buni, pe bază de contract, ei sunt vânduţi în Ungaria, pentru nevoile proprii fiind aduşi cartofi de sămânţă din Scoţia, Olanda şi Germania.

Şi pentru că timpul permite deschiderea depozitelor, fără teama că îngheţul ar periclita calitatea cartofilor de sămânţă, unii agenţi economici au început demersurile pentru livrarea lor către beneficiarii din afară. Dovadă că, potrivit interlocutoarei mele, ei merg la ITCSMS şi depun declaraţia de certificare, apoi aşează cartofii pe loturi, anunţă UF să ridice probe care să pună sau nu în evidenţă nematodul Ditylenchus destructor şi, dacă totul e în ordine după ce vin rezultatele, anunţă Inspectoratul că „am un lot de atâtea tone, faceţi-mi etichetă pentru el!”. După acest mesaj, specialiştii ITCSMS Harghita execută, ca să spun aşa, comanda, agenţii pun etichetele pe saci, Inspectoratul verifică lotul şi face o ultimă analiză calitativă, după care eliberează documentul oficial de certificare, cu care producătorul îşi poate vinde cartofii în ţară sau în UE, acolo unde doreşte.

Faptul că astfel de solicitări au fost făcute denotă că solicitantul are deja un cumpărător, altfel totul ar fi lipsit de sens ştiind că analiza calitativă îşi pierde valabilitatea după două săptămâni.

Revin la etichete şi reţin în context importanţa „Paşaportului fitosanitar”, ca şi obligativitatea utilizării lui în cazul unor anumite specii de plante, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. Ei bine, pentru cartofii de sămânţă eticheta ţine loc de paşaport, aşa cum se precizează în partea de jos a înscrisului, pe partea dreaptă, unde apare şi codul de la UF, care este în fapt numărul de înregistrare al agentului economic producător.

Tot în actualitate se află şi procedura de autorizare în vederea producerii, prelucrării şi comercializării seminţelor, scop în care este verificat Registrul de intrări/ieşiri, completată cu o fişă de monitorizare din care să reiasă ce a făcut operatorul economic de la ultima avizare la zi, după care se achită o taxă şi se aplică viza anuală pentru activitatea în curs.

Legat de noutăţi, doamna ing. Adriana Glodeanu s-a referit concret la Ordinul MADR nr. 1874/2015, care modifică Ordinul 1265/2005 privitor la cartofi, arătând că „la categoria bază, în afară de clasele superelită şi elită, mai apare din 2016 clasa S”, lucru bun în opinia sa, deoarece „producătorii mai câştigă un an”. Dar noutăţile sunt mult mai multe, idee în care pentru înţelegerea şi corecta lor aplicare, ministerul are în vedere organizarea unor instruiri la centru şi în teritoriu. Până atunci, în folosul lor, cei direct interesaţi de subiect îşi pot satisface curiozitatea intrând pe www.incs.ro/legislaţie.

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii