Spicuiri din proiectul noii legi care vizează modificarea sistemului public de pensii

noiembrie 14, 2023 in Societate

Egalizarea vârstei de pensionare pentru femei și bărbaţi, pensii mai mari pentru cei care lucrează peste 25 de ani şi majorarea anuală a punctului de pensie sunt doar câteva dintre modificările legislative

În România se acordă mai multe feluri de pensii: cea pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia anticipată parţială, pensia de invaliditate şi pensia de urmaş. Să le luăm pe rând:

Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în specialitate. În prezent, conform Legii 263/2010, vârsta standard de pensionare la limită de vârstă este de 63 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar cel complet este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Pensia anticipată se acordă cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin opt ani mai mare decât stagiul complet prevăzut de lege (8+35 de ani), iar Pensia anticipată parţială este prevăzută în favoarea persoanelor cu cel puţin 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, care au realizat stagiu complet de cotizate fără a se tine cont de perioadele asimilate, sau au depăşit acest stagiu cu cel mult 8 ani. Pensia de invaliditate se acordă persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, fie din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, a neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA, precum şi în urma bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca, în vreme ce pensia de urmaş este o indemnizaţie lunară care revine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea oricărui tip de pensie acordară din sistemul public de pensii.

Noul proiect al legii pensiilor, prin care se doreşte ca sistemul public de pensii să devină „sustenabil din punct de vedere financiar”, vine cu câteva modificări:

dispare pensia anticipată parţială;
creşte vârsta standard de pensionare pentru femei, de la 63 la 65 de ani, ajungându-se la egalizarea acesteia pentru femei şi pentru bărbaţi. „Egalizarea vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi va fi făcută eşalonat până în 2035. Pentru asta, la rândul nostru am venit cu măsuri compensatorii: concediul de creştere copil este perioadă contributivă şi va fi luată în calcul pentru stagiul contribut. Pe lângă aceasta, venim şi cu bonus pentru mame: pentru fiecare copil, mamele vor primi reducerea vârstei de pensionare cu şase luni”, a declarat Simona-Bucura Oprescu, ministra Muncii şi Solidarităţii Sociale, cu prilejul prezentării proiectului pentru noua Lege a Pensiilor în dezbatere publică. Reducerea vârstei de pensionare se aplică şi în cazul femeilor care au adoptat copii şi i-au crescut până la minimum 14 ani;
se schimbă modul de calcul al pensiei. Astfel, punctul de referinţă va fi înlocuitorul actualului punct de pensie, iar valoarea pensiei se va determina prin înmulţirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referinţă. Începând din l ianuarie 2023, valoarea punctului de pensie este de 1.785 de lei, urmând ca valoarea acestuia să fie majorată în 2024 cu 13,8% şi va fi de 2.032 de lei;
toate veniturile brute vor fi luate în calcul, la stabilirea pensiilor urmând să fie luate în calcul acordul global, primele, premiile, al 13-lea salariu şi sporurile. Toate pensiile stabilite în actualul sistem de pensii se vor recalcula, folosind noile reguli, iar pensiile recalculate astfel nu vor putea fi mai mici decât cele anterioare;
se introduce stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani. Cei care au cotizat peste 25 de ani primesc puncte suplimentare „de stabilitate”, după cum urmează: 0,50 puncte/an pentru anii de contributivitate din intervalul 26-30 inclusiv, 0,75 puncte/an pentru anii de contributivitate din intervalul 31-35 şi un punct/an începând cu anul 36 de contributivitate.

Potrivit premierului Marcel Ciolacu, pensiile românilor vor creşte anul viitor de două ori: prima dată la întâi ianuarie, prin indexarea cu 13,8% şi a doua oară la întâi septembrie, în urma procesului de recalculare, conform legii.

„Suntem primul Guvern care face şi indexare şi recalculare în acelaşi an. Avem însă o condiţie de îndeplinit: să reuşim să adoptăm această lege în Parlament până la data de 20 noiembrie. (…) Renegocierea PNRR în privinţa eliminării pragului de 9,4% din PIB pentru pensii depinde de adoptarea acestei legi până pe 20 noiembrie şi nu aş vrea ca din cauza unor blocaje, mai ales în Guvern, pensionarilor să nu li se facă dreptate sau să aibă pensiile îngheţate, cum au trecut unii în PNRR, până în 2070”, a declarat, joia trecută, prim-ministrul României.

Pentru a putea fi aplicat, proiectul de Lege a pensiilor trebuie să fie adoptat de Parlament, să fie promulgat şi publicat în Monitorul Oficial. Conform declaraţiei premierului Marcel Ciolacu, proiectul ar putea trece de Parlament până în data de 20 noiembrie.

Ieri, Biroul Permanent al Senatului a decis ca legea pensiilor să intre marți la vot final în plen.

Ministerul Muncii intenţionează să elaboreze şi un nou proiect de act normativ, printre reglementări numărându-se posibilitatea ca angajaţii care îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act de numire în funcţie, după caz, şi care îndeplinesc condiţiile de pensionare să îşi poată continua activitatea, la cerere, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.

DANIELA MEZEY