Rămân pădurile din zona Vlăhiţa, din nou, nepăzite?

 Cel mai probabil că da – şi vorbim de o suprafaţă de aproximativ 3.400 de hectare de pădure lăsată la voia proprietarilor, care în trecut au arătat cât respect au avut faţă de ea, tăind-o la ras

Pădurile din zona Vlăhiţa sunt la un pas să rămână, din nou, nepăzite. Şi asta din cauza faptului că Asociaţia Proprietarilor de Terenuri Vlăhiţa nu şi-a respectat obligaţiile asumate prin contractul de administrare şi pază a pădurilor încheiat, în urmă cu aproximativ 4 ani, cu Direcţia Silvică (DS) Harghita. Şi anume, nu a achitat serviciile silvice prestate de Ocolul Silvic Homorod din cadrul DS Harghita. Din acest motiv, Direcţia Silvică a acţionat în instanţă Asociaţia din Vlăhiţa, pentru a recupera datoriile cumulate în aceşti ani. Totodată, DS a cerut în instanţă şi rezilierea contractului de administrare şi pază încheiat cu entitatea din Vlăhiţa.

Judecătoria Miercurea-Ciuc, instanţa care a judecat pe fond acest litigiu, a admis în parte, la jumătatea lunii ianuarie 2016, cererile Direcţiei Silvice. Potrivit soluţiei pe scurt postată pe site-ul instanţei de judecată, Asociaţia Proprietarilor de Terenuri este obligată de Judecătoria Miercurea-Ciuc la plata sumei de 151.557,52 lei, „contravaloare servicii de pază şi la plata penalităţilor de întârziere aferente de 0,2%/zi de la data scadenţei şi până la data plăţii efective, iar în caz de neacoperire/neachitare a sumelor anterior menţionate obligă pârâta la acoperirea creanţei prin valorificarea masei lemnoase în modalitatea vânzării de către reclamantă (n.n. – DS Harghita) din partizile ce se vor constitui în proprietatea pârâtei până la achitarea integrală a creanţei”. De asemenea, instanţa „dispune rezilierea contractului de prestări servicii silvice nr. 408/27.08.2012 încheiat între părţi”. Hotărârea Judecătoriei Miercurea-Ciuc nu a fost definitivă, ea a putut fi atacată cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.

 „Pericolele sunt evidente: rămânerea fără pază, apariţia din nou a furturilor, a exploatărilor ilegale a masei lemnoase, inclusiv conflicte ce pot apărea în comunitate izvorâte din astfel de acţiuni”

În legătură cu acest subiect am stat de vorbă cu secretarul oraşului Vlăhiţa, Venczel Attila, pentru a vedea care sunt repercusiunile rămânerii fără pază a terenurilor forestiere de pe raza localităţii. Pentru început, secretarul oraşului a amintit şi ce demersuri au fost făcute pentru ca pădurile din Vlăhiţa să fie administrate de o instituţie specializată, după ce ani la rând nu au fost păzite. Astfel, în perioada în care prefect al judeţului Harghita a fost Ladányi Zsolt (2010-2012) s-a făcut o propunere pentru constituirea acestei mari asociaţii, care ar cuprinde şi ar fi un fel de administrator al tuturor terenurilor forestiere din Vlăhiţa (până atunci erau cinci asociaţii ale proprietarilor de păduri din Vlăhiţa), tocmai cu scopul de a putea asigura paza şi administrarea pădurilor din localitate, de a putea să se încheie un contract de administrare, acel contract să poată să aibă un obiect determinat aflat în posesia cuiva. Această asociaţie a şi încheiat un contract de pază. Însă, a continuat Venczel Attila, „avem zvonuri că din partea asociaţiei şi, în mod indirect, din partea proprietarilor terenurilor forestiere s-au acumulat datorii mari în ceea ce priveşte asigurarea obligaţiilor ce revin din contractele de administrare şi de pază”. „Într-adevăr, Asociaţia, pentru plata acestor cheltuieli, a avut intenţia ca cheltuielile să fie finanţate din valorificarea unor deşeuri lemnoase, existente pe suprafeţele forestiere. Acestea trebuiau adunate, pentru că astfel ar fi protejat şi din punct de vedere biologic pădurea, iar pe de altă parte prin valorificarea lor ar fi putut să se plătească datoriile către unităţile silvice. Această valorificare a fost împiedicată de un grup de proprietari, ocazie cu care a izbucnit un scandal, în urma căruia s-a reuşit schimbarea conducerii acestei asociaţii. Noua conducere însă nu a realizat valorificarea acestor deşeuri lemnoase, nu a putut să obţină fonduri din valorificarea lor şi, după cum am înţeles, nici nu a asigurat sume pentru plata prestaţiilor”, a spus secretarul oraşului.

„În ceea ce priveşte conducerea oraşului, noi am încercat şi am explicat de mai multe ori care este pericolul acestei atitudini. Pericolul poate să fie unul singur, care izvorăşte din desfacerea contractului de administrare a pădurii. Şi din care, până la urmă, terenurile forestiere de la Vlăhiţa rămân fără pază. Pericolele sunt evidente: rămânerea fără pază, apariţia din nou a furturilor, a exploatărilor ilegale a masei lemnoase, inclusiv conflicte ce pot apărea în comunitate izvorâte din astfel de acţiuni”, a mai precizat Venczel Attila.

Potrivit secretarului oraşului Vlăhiţa, după cum am arătat, conducerea oraşului a atras atenţia proprietarilor de pădure despre consecinţe, însă nu s-a primit nici un răspuns „care ne-ar putea ajuta să tragem o concluzie”. Totodată, Venczel Attila a mai spus că Primăria se poate implica doar la nivelul unor discuţii cu oamenii sau la o iniţiativă de-a lor. Dar „legea stabileşte clar că sarcina asigurării pazei şi administrării pădurilor revin proprietarului; noi nu ne putem implica, deoarece e proprietate privată”.

 Şi grupa de jandarmi din Vlăhiţa a fost desfiinţată

La începutul anului 2013, în oraşul Vlăhiţa a fost înfiinţată o grupă de jandarmi, de supraveghere şi intervenţie. Într-adevăr, jandarmii nu trebuiau să păzească efectiv pădurea, dar puteau participa la diverse acţiuni de descurajare a hoţilor de pădure, atât împreună cu poliţia, cât şi în patrule independente.

Însă de la începutul acestui an, grupa de jandarmi din Vlăhiţa nu mai funcţionează. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean (IJJ) Harghita, plutonier-adjutant Gheorghe Suciu, a declarat că efectivele au fost redistribuite în cadrul altor subunităţi, în urma reorganizării Jandarmeriei. „În luna decembrie, la nivelul Jandarmeriei Române a fost demarat un proces de reorganizare a tuturor inspectoratelor. Şi în cadrul reorganizării efectivele de la plutonul de jandarmi care era la Vlăhiţa au fost redistribuite în cadrul IJJ Harghita”, a explicat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Jandarmi.

De asemenea, acesta a precizat că, în continuare, la solicitarea postului de poliţie, jandarmii pot participa la misiuni specifice în zona respectivă. „Iar pentru a participa la combaterea actelor ilicite în domeniul silvic putem fi contactaţi de ocolul silvic care are în pază zona respectivă”, a precizat Gheorghe Suciu.

 Cât s-a tăiat ilegal în perioada în care pădurile nu au fost administrate?

În vara anului 2012, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Braşov a efectuat un control la fondul forestier proprietate a Asociaţiei Proprietarilor de Terenuri Vlăhiţa, cu ocazia predării în administrare a acestor suprafeţe către Ocolul Silvic Homorod din cadrul Direcţiei Silvice Harghita. Suprafaţă ce nu era păzită din anul 2006.

În urma acestui control s-au găsit în teren un număr de 55.896 de cioate de arbori tăiaţi în delict. Cantitatea de material lemnos tăiată ilegal a fost de 32.232 metri cubi. Valoarea fără TVA a arborilor tăiaţi nelegal a fost, la acea dată, de aproximativ 3.410.000 lei. Iar la faţa locului a mai fost găsită o cantitate de 5.733 mc material lemnos fasonat. Trebuie menţionat faptul că pagubele este posibil să fi fost mult mai mari, deoarece până la data controlului o suprafaţă forestieră  importantă a fost regenerată natural. De asemenea, datele prezentate vizează doar patru din cele cinci cantoane verificate, astfel că valoarea pagubelor a fost de fapt mai mare.

∗∗∗

După cum se ştie, pădurea reprezintă un bun pentru toată lumea, nu doar pentru proprietar, datorită funcţiilor sale bine-cunoscute. În continuare, întrebarea care se pune este dacă se va reveni la situaţia de dinainte de 2012, când pădurile se tăiau la ras, dat fiind faptul că pădurile din zona Vlăhiţa rămân neadministrate şi nepăzite?

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii